Ce caută Băsescu la acest Consiliu European

Victor Ponta a transmis luni conducerii Senatului o informare în care precizează că preşedintele Traian Băsescu nu a solicitat Guvernului elemente de mandat pentru reuniunea Consiliului European şi nici nu a prezentat Executivului poziţia sa. Teoretic, la întâlnirea de la Bruxelles trebuia să participe primul-ministru, din moment ce pe agenda reuniunii sunt probleme ce ţin de politica economică, sector care intra în zona de responsabilitate a instituţională a premierului. În schimb, Preşedinţia nu a emis până în acest moment nicio opinie pe marginea subiectului, fapt ce demonstrează intenţia implicită a preşedintelui Băsescu de a reprezenta România la Consiliul European.

Trecând peste modul în care şeful statului nu a comunicat deloc pe canale publice sau instituţionale poziţia domniei sale în legătură cu întâlnirea de la Bruxelles, dorinţa preşedintelui de a participa şi la acest Consiliu European este reprezentativă pentru stilul lui Traian Băsescu de a conduce ţara. Atunci când promitea că va fi un preşedinte jucător, puţini analişti au anticipat modul brutal în care şeful statului urma să interpreteze, desigur cu ajutorul CCR, prerogativele constituţionale de care se bucură. În ultimii zece ani am avut episoade repetate în care Traian Băsescu a folosit anumite prevederi neclare din legea fundamentală pentru a-şi învinge adversarii politici, uneori chiar trecând graniţa dintre constituţional şi neconstituţional.

În plus, de fiecare dată când a adoptat o poziţie de forţă, Traian Băsescu a mai mai urmărit şi altceva, şeful statului dorind întotdeauna să dea populaţiei senzaţia că el reprezintă singurul politician capabil să rezolve rapid şi eficient problemele ţării. Acest comportament este în acord cu imaginea pe care românii o au în legătură cu ce calităţi trebuie să aibă un conducător, modelul mâinii de fier fiind din păcate încă extrem de răspândit în mentalul colectiv. În schimb, un astfel de şef de stat nu este capabil să funcţioneze în beneficiul cetăţenilor atunci când există o situaţie de coabitare ca în România ultimilor doi ani.

Astfel, jocul pe care Traian Băsescu îl practică în legătură cu participarea sa la întâlnirea de la Bruxelles nu se deosebeşte aproape cu nimic de celelalte momente în care şeful statului a vrut să le demonstreze românilor că el reprezintă singurul politician bun la toate. De asemenea, întâlnirea liderilor UE reprezintă una din puţinele reuniuni internaţionale pe care Traian Băsescu le mai poate exploata din punctul de vedere al imaginii până la finalul mandatului.

În schimb, interesul României va avea din nou de suferit, din moment ce ţara noastră nu va avea la Consiliul European cea mai bună reprezentare de care putea beneficia în raport cu problematica de pe agenda întâlnirii. Traian Băsescu se va duce probabil la Bruxelles, unde se va poza alături de ceilalţi lideri europeni, dar în final nu va avea capacitatea de a susţiune în mod real interesele României, din moment ce subiectele discutate nu intră în aria sa de competenţă. Cât despre eventualele beneficii interne de imgine, deja nu mai are rost să vorbim, din moment ce după aproape un deceniu de când se află la putere, românii s-au săturat deja de stilul de conducere al lui Traian Băsescu.