Ce face Guvernul pentru Diaspora

La fel se întâmplă și cu programe precum: „Prima casă”, „Smart diaspora”, eliminarea taxelor consulare şi altele. Ce-i drept, faţă de guvernarea Băsescu – PDL, observăm o schimbare fundamentală privind modul în care statul român îşi tratează cetăţenii. În primul rând, ori de câte ori au existat situaţii grele pentru români, autorităţile de la Bucureşti au reacţionat prompt. De exemplu, în cazul accidentului cumplit de anul trecut din Muntenegru, ministrul de Externe Titus Corlățean și-a anulat participarea la reuniunile Consiliului Afaceri Externe și Consiliului Afacerilor Generale din Luxemburg pentru a merge la Podgorica în vederea coordonării la fața locului a activităților echipei operative din România. Mai mult, un număr impresionant de forţe ale celor două ţări au colaborat în cadrul acelui accident.

De asemenea, premierul Victor Ponta s-a deplasat în capitalele europene atunci când au fost semnalate probleme, iar Guvernul de la Bucureşti a transmis un mesaj foarte clar Uniunii Europene, la 1 ianuarie 2014, atunci când au fost ridicate restricţiile de muncă pentru români, că nu se va permite limitarea dreptului la muncă în străinătate. Mai mult, europarlamentarii români au depus în aceste zile o petiţie în Parlamentul European care are ca obiect discriminarea românilor pe teritoriul altor state din UE. Președintele Comisiei de Petiții  din Parlamentul European, Cecilia Wikstrom, a dat asigurări că petiţia va fi dezbatută în PE.

Ca măsuri pentru diaspora, Guvernul Ponta a decis eliminarea taxelor consulare pentru declararea copiilor născuţi în străinătate în primele şase luni de la naştere. De asemenea, programul „Prima casă” a fost extins şi pentru românii din diaspora, care acum pot primi un credit garantat de la stat pentru a-şi achiziţiona o casă în România. Suma pusă la dispoziţie este de 25 milioane de lei. Un alt program la fel de interesant este „SMART Diaspora”, care are scopul de a facilita revenirea în România a absolvenţilor români din străinătate. Strategia vizează cinci lucruri principale: accesul diasporei la concursurile din administraţia publică românească; reduceri fiscale la revenirea în ţară pentru o perioadă determinată; diaspora ca punte pentru investiţiile străine; transfer de cunoştiinţe şi bune practici prin intermediul unui corp de experţi din diaspora şi programe de fellowship şi internship în instituţiile de stat după modelul White House Fellows din SUA.