Ce prevede noul acord între România şi Ucraina

În cadrul unei reuniuni bilaterale, ministrul de Externe român si omologul său ucrainean au parafat, marţi, la Bruxelles, acordul de mic trafic la frontieră între România şi Ucraina. Documentul specifică condiţiile de trafic la frontieră a rezidenţilor celor două state din zona de graniţă. Astfel, acordul precizează că persoanele aflate la maximum 30 de kilometri de frontieră pot trece graniţa şi vor putea rămâne în ţara vecină pe o perioadă de maximum trei luni.

Beneficiarii acordului sunt cetăţenii celor două state care locuiesc de cel puţin 3 ani în zona de frontieră a României sau a Ucrainei. Totodată, conform uneia dintre prevederile tratatului, soţul sau soţia dar şi copiii minori sau majori care nu au fost prezenţi în regiune de mai puţin de trei ani beneficiază la rândul lor de acest acord.

Documentul semnat între miniştrii de Externe ai celor două state are un un caracter provizoriu, acordul urmând să fie semnat definitiv în momentul în care Ucraina va finaliza procedurile interne. În această privinţă, la data de 10 martie, ministrul de Externe, Titus Corlăţean explica beneficiile unui astfel de acord. „Am reuşit să găsim soluţii la unul dintre cele două subiecte ce rămăseseră sub semnul întrebării, dar şi la cel de-al doilea element am găsit, la nivel de negociatori, o soluţie rezonabilă, de compromis. Rămâne ca în special partea ucraineană în zilele ce urmează să facă demersurile pentru obţinerea aprobării politice în vederea semnării şi, în baza asigurărilor pe care le-am primit la nivelul primului ministru, la nivelul ministrului de Externe, acordul s-ar putea semna în perioada imediat următoare.”

Semnarea acordului de mic trafic la frontieră reprezintă un pas în normalizarea relaţiilor dintre cele două state, în contextul în care raporturile dintre România şi Ucraina au suferit o răcire după decizia Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga, din 2010, care a dat câştig de cauză ţării noastre în delimitarea platoului continental al Mării Negre. De altfel, cu toate că România a fost printre primele ţări care au recunoscut Ucraina ca stat independent, relaţiile dintre cele două state au fost marcate şi de alte divergenţe istorice precum amenajarea canalului Bâstroe de către partea ucraineană sau construcţia combinatul de la Krivoi Rog.

Anexarea Crimeei de către Federaţia Rusă a reprezentat ocazia relansării relaţiei dintre cele două state, România afirmându-şi susţinerea pentru integralitatea teritorială a statului vecin. Semnarea acordului de mic trafic la frontieră între România şi Ucraina reprezintă totodată şi un pas important pentru statul vecin din perspectiva continuării eforturilor de integrare în Uniunea Europeană.