Ce vești bune aduce înţelegerea cu FMI

Având la bază o creștere economică prevăzută la nivelul de 2,2% și un deficit de numai 2,2% (comparat cu estimarea de creștere la 2,5% care a fost vehiculată în perioada trecută), Guvernul a reușit să obțină o libertate semnificativă pentru aplicarea unor măsuri echilibrate, bazate pe o politică a solidarității și menite să genereze echitate prin susținerea persoanelor cu salarii mici și a pensionarilor, dar și a companiilor private.

Așadar, salariul minim va crește de la 800 de RON în prezent la 850 de RON de la 1 ianuarie 2014 și la 900 de RON de la 1 iunie. Ținând că numărul de bugetari care primesc nivelul minim de salarizare este estimat undeva la 400.000 de persoane, această veste este una extrem de bună.

Pe de-o parte, raportul dintre salariul minim și cel maxim se va diminua considerabil, pe de altă parte, dacă avem în vedere o perioadă de doi ani, putem observa că valoarea salariului minim – care inițial era 700 de RON în 2012, va crește cu peste un sfert.

Chiar dacă luăm în calcul și majorările de prețuri, trebuie să recunoaștem că această modificare la nivelul veniturilor unei părți importante a populației este binevenită. Combinată cu scăderea TVA pentru pâine de la 24% la 9%, putem observa că Guvernul pune în aplicare un plan consistent, pe termen lung, pentru combaterea sărăciei.

Desigur, nici pensionarii nu au fost uitați. Pensiile vor fi indexate cu o valoare peste rata inflației, fiind pregătită o creștere de 3,76% în 2014. Vestea este una foarte bună pentru persoanele în vârstă, care au fost victime constante ale fostelor guvernări și care și-au pus speranța în viziunea nouă cu care premierul Victor Ponta conduce Executivul. Măsura este una care va echilibra imaginea pensiilor pentru anul viitor și va readuce o stare de normalitate în domeniu.

Una dintre temele importante ale săptămânii este reprezentată de protestele organizate de sindicaliștii din domeniile Educației și Sănătății. Negocierile purtate de Guvern cu FMI în privința creșterii salariilor pentru medicii rezidenți și profesorii debutanți arată că toate aceste nemulțumiri sunt luate în considerare și se încearcă rezolvarea problemelor din sistem, în limitele constrângerilor bugetare pe care România trebuie să le gestioneze.

Reducerea CAS a fost una dintre cele mai dezbătute subiecte și se pare că va exista un angajament de scădere semnificativă. Contribuțiile sociale ar putea scădea cu 5% în al doilea semestru din 2013, fiind o măsură asumată de Guvern care ar putea avea efecte extrem de avantajoase pentru cele 700.000 de firme private din România și pentru economie în general. Va fi stimulată crearea de locuri de muncă, va crește gradul plată al contribuțiilor și va fi redusă presiunea pe bugetele de asigurări sociale, de sănătate și șomaj.

De asemenea, alocarea a 6% din PIB investițiilor pentru demararea proiectelor de infrastructură, de exemplu asigurarea unui buffer de finanțare pentru segmentele de autostradă Comarnic – Brașov și Suplacu de Barcău – Borș pentru continuarea autostrăzii Transilvania, este o altă prevedere care reprezintă o continuare a politicilor constructive adoptate de Guvern. Este vorba, printre altele, despre 2 miliarde de lei pentru continuarea investițiilor în infrastructura locală și 500 de milioane de lei pentru continuarea programelor cu finanțare externă.

Pe de altă parte, au existat și discuții despre măsuri care pot fi mai puțin populare, precum indexarea accizelor cu rata inflației și introducerea unui impozit pentru construcțiile speciale. Totuși, trebuie avut în vedere că aceste decizii reprezintă o mărire a bazei de impozitare și nu taxe în plus care să apese pe umerii majorității cetățenilor. De exemplu, când vorbim despre construcții speciale nu e vorba despre locuințe, ci despre persoane juridice și construcții civile. Iar accizele majorate vor avea o influență mică asupra prețurilor, datorită cotei scăzute.

În același timp, o veste foarte bună este creșterea redevențelor la resursele minerale cu excepția gazelor și a petrolului cu 25% (!). Această măsură de creștere a veniturilor este binevenită în contextul discuțiilor despre beneficiile asigurate statului de proiectele de exploatare a resurselor naturale, fiind un pas important în direcția stabilizării mediului social și amplificării câștigurilor economice pe care le poate obține România.