USL – o guvernare social-democrată

În ciuda previziunilor catastrofice ale unor așa-ziși analiști și oameni politici, care preconizau că, în urma discuțiilor, cabinetul va fi forțat să impună noi biruri împovărătoare pentru români, prin măsurile convenite cu Fondul nu se majorează nici cota unică și nici nu se renunță la reducerea TVA-ului la pâine și produse de panificație.

Astfel, în legătură cu această măsură, chiar dacă Andrea Schaechter a precizat că nu se poate face încă o evaluare finală a impactului măsurii, șefa misiunii FMI a apreciat totuși impactul pozitiv pe care aceasta l-a avut asupra inflației în lunile septembrie și octombrie.

Dar poate cea mai bună veste la capitolul fiscal pe care a adus-o încheierea discuțiilor cu reprezentanții FMI este legată de scăderea CAS. Astfel, reprezentanții Fondului au acceptat de principiu posibilitatea scăderii CAS-ului plătit de angajatori cu un nivel de cinci puncte procentuale, urmând ca reducerea să fie aplicată de la jumătatea lui 2014.

Desigur, până la momentul implementării efective mai sunt o serie de pași de parcurs, Fondul dorind să se asigure că impactul bugetar al măsurii va fi pe deplin acoperit, astfel încât să nu fie create ”găuri” care să afecteze echilibrele macroeconomice. Dar faptul că Fondul și-a dat acordul formal este un semn suplimentar de încredere în politicile economico-fiscale ale cabinetului Ponta.

De altminteri, conform datelor convenite cu FMI pe care se va întemeia construcția bugetară de anul viitor, putem trage concluzia că specialiștii de la Washington au o viziune optimistă asupra evoluției principalilor indicatori economici. Astfel, FMI-ul estimează că economia românească va continua să crească anul viitor, preconizând o rată de creștere de 2,2%, în linie cu estimarea Comisiei Europene de 2,1%. "Pentru anul 2014 proiectăm o creştere reală la PIB-ului constantă, ceea ce înseamnă că această se va menţine la 2,2%, dar ne aşteptăm să vedem o deplasare dinspre exporturile nete, către cererea internă. Pentru anul viitor, creşterea ar trebui să fie determinată de nişte investiţii mai mari, pentru că Guvernul a avut success în ultima vreme în absorbirea fondurilor UE şi aceasta va avea efect asupra creşterii de viitor", a spus șefa misiunii FMI în România.

În acest context, preconizata reducere a CAS va creea premise suplimentare pentru păstrarea unui trend accelerat de creștere economică, reducând povara fiscală care apasă asupra angajatorilor și stimulând gradul de conformare la plata contribuțiilor sociale. Măsura reprezintă astfel un pariu curajos, care, dacă se va dovedi câștigător, va contribui la echilibrarea bugetului de asigurări sociale – un obiectiv asumat de multe guvernăr,i dar pe care nimeni până acum nu a avut curajul să încerce să îl îndeplinească prin reducerea fiscalității.

Și în privința măsurilor sociale dorite de către executiv, discuțiile cu Fondul s-au finalizat în termeni pozitivi. Astfel, specialiștii instituției de la Washington și-au dat acordul pentru ca mare parte din creșterea economică înregistrată în acest an să fie redirecționată spre beneficiul pensionarilor și al bugetarilor.

Mai exact, câteva milioane de pensionari urmează să primească începând cu 2014 pensii majorate cu 3,75%, procent mai mare chiar decât rata inflației, care se estimează că se va încadra într-un nivel cu puțin peste 2 procente. De asemenea, salariul minim urmează să fie majorat în două tranșe, continuându-se astfel trendul de creștere înregistrat de la preluarea guvernării de către USL. Urmare a noilor majorări, salariul minim va ajunge la 900 de lei, de această creștere beneficiind circa 800.000 de români. În sfârșit, cabinetul a convenit cu Fondul ca toate salariile bugetarilor să crească anul viitor. Premierul a explicat însă că majorarea nu se va aplica în mod egal: ” Avem şi un fond de creştere a salariilor în domeniul bugetar, nu va fi o creştere egală pentru toţi angajaţii, ci va fi o creştere ţintită pentru anumite categorii. Vom continua, de exemplu, negocierile pentru a stabili gradul în care vor creşte salariile medicilor rezidenţi, ale profesorilor debutanţi şi ale altor categorii", a anunţat Victor Ponta, la finalul discuţiilor cu Fondul Monetar Internaţional.

Desigur, discuțiile cu Fondul nu puteau să ocolească domeniul privatizărilor. Și aici însă, cabinetul și-a impus punctul de vedere, FMI dându-și acordul pentru ca finalizarea vânzării CFR Marfă să fie realizată într-un termen care să permită eficientizărea anterioară a activității companiei.

Trăgând linie sub concluziile discuțiilor cu Fondul, se impun două observații. Prima este aceea că se confirmă reașezarea relației cu FMI pe baze mai ”prietenoase”, majoritatea propunerilor cabinetului fiind receptate pozitiv de către specialiștii de la Washington. În loc să impună o construcție bugetară și o serie de măsuri fiscale și economice, așa cum se întâmpla în trecut, reprezentanții Fondului au purtat un dialog cu adevărat deschis cu reprezentanții cabinetului Ponta, contribuind la calibrarea soluțiilor propuse de partea română.

Cea de-a doua constatare vizează faptul că măsurile convenite cu Fondul sunt, în totalitate, de inspirație social-democrată. Premierul a impus de la bun început ritmul și țintele discuțiilor, iar rezultatul este un pachet complex de politici de stânga, care vizează atât domeniul social, cât și cel economic și fiscal. În ultimă instanță, chiar și reducerea CAS poate fi considerată o astfel de măsură, în contextul în care ea are ca obiect reducerea impozitării muncii.