Ce vrea PSD de la 2014

Dacă anul 2013 a marcat racordarea guvernării la agenda reală a populaţiei, 2014 debutează sub aceleaşi auspicii. Misiunea Cabinetului Ponta este însă mai dificilă, în condiţiile în care anul acesta va fi presărat cu două momente electorale importante – alegerile pentru Parlamentul European din luna mai şi scrutinul prezidenţial de la finalul anului.

Dincolo însă de cele două momente, linia directoare a guvernării va fi aceeaşi – îndeplinirea angajamentelor asumate în faţa românilor astfel încât creşterea nivelului de trai să fie resimţită de către toţi românii precum şi depăşirea “erei Băsescu”. Astfel, conform unui document intern al PSD, obiectivele principale ale partidului sunt legate de continuarea guvernării în sensul dezvoltării economice şi al restabilirii echilibrelor sociale în România, destructurarea regimului Băsescu şi aducerea la conducerea ţării a unui preşedinte care să nu fie ''un războinic'', ci un ''pacificator''.

Potrivit documentului, direcția bună a actualei guvernări trebuie continuată prin repararea nedreptăților comise de regimul Băsescu față de pensionari, profesori, medici, militari, diplomați, polițiști și prin păstrarea tendinței de creștere economică, producția industrială, nivelul exporturilor și agricultură și scăderea șomajului în special în rândul tinerilor. De altfel, nu este vorba despre obiective noi, ci de o abordare consecventă în sensul continuării realizărilor din anii anteriori sub Guvernul condus de Victor Ponta.

Astfel, în 2012 şi în 2013, Cabinetul Ponta a reîntregit salariile bugetarilor, a reparat nedreptaţile în ceea ce priveşte pensiile, după ce guvernările PDL au impus politici iraţionale de austeritate. De la 1 ianuarie 2013, profesorii debutanţi primesc salarii majorate cu 10%, în timp ce medicii rezidenţi beneficiază de burse lunare în cuantum de 150 euro. De asemenea, pensiile au fost indexate cu 3,7%, în timp ce salariu minim pe economie a fost majorat de la 800 la 850 lei, urmand ca în vara acelaşi salariu minim să crească la 900 de lei.

Toate aceste măsuri pozitive au fost posibile graţie creşterii economice sustenabile din 2013 care are şanse reale de a fi menţinută şi în 2014, România fiind una dintre performele Uniunii Europene la acest capitol. În plan investiţional, România a bătut un nou record. La nivelul anului 2013, investiţiile din economia autohtonă au depăşit 10 miliarde de euro. În termeni nominali, anul 2013 devine cel mai prosper din acest punct de vedere, în condiţiile în care din 1989 şi până în prezent nu a mai fost consemnată o dinamică atât de favorabilă.

În documentul intern, se mai arată că prioritare sunt "dezvoltarea unor domenii ca sănătate, educație, dar și cultură și sport, prin programe naționale și prin intermediul descentralizării administrative", prin "folosirea cât mai eficientă a banilor europeni - construirea de autostrăzi, atragerea de investiții din Europa, China, Turcia și alte state din afară UE", prin "modernizarea Armatei române și sprijinirea cultelor religioase, începând cu Biserica Ortodoxă Română".

De altfel, în toate aceste domenii Cabinetul Ponta a dovedit în 2013 o abordare în acord cu aşteptările cetăţenilor: reforma în sănătate continuă, sistemul de educaţie a depăşit etapa convulsiilor şi a inconsecvenţelor reuşind să intre pe făgaşul unei modernizări, în timp ce construcţia infrastructurii rutiere a depăşit etapa strategiilor şi are rezultate palpabile.

Anul 2014 echivalează cu încetarea ultimului mandat de preşedinte al României al lui Traian Băsescu. În acest context, dincolo de palierul guvernării, documentul intern al PSD prevede o serie de obiective politice. Printre aceste, destructurarea regimului Băsescu, în timp ce viitorul şef al statului va trebui să facă tranziţia de la modelul conflictual la modelul echilibrului şi construcţiei politice. "Ne propunem să dărâmăm cărămidă cu cărămidă ce a rămas din regimul politic Traian Băsescu - în 2014, se încheie 10 ani de distrugere a României, de minciună, dezbinare, sărăcie, izolare internațională și persecuție sistematică a adversarilor politici. Regimul Traian Băsescu este un sistem bazat pe o propagandă tipică legionarilor și metode de persecuție ale comuniștilor din anii 50 cu un 'dictator' paranoic, susținut de o gașcă de impostori și adulatori dependenți de bani și funcții publice", se arată în cadrul aceluiaşi document.

Implicit, mesajul lui Victor Ponta îl vizează şi pe Crin Antonescu, pretendentul USL la funcţia supremă în stat. Fiindcă analizând comportamentul liderului PNL de anul trecut, Crin Antonescu nu pare a fi o alternativă la Traian Băsescu, ci alimentează scenariile conform cărora ar fi un continuator al conflictualităţii consacrată pe scena politică de Traian Băsescu. Cu alte cuvinte, primul ministru face un apel la reintrarea lui Crin Antonescu în matca USL, în conformitate cu angajamentele pe care conducerea coaliţiei şi le-a asumat în faţa românilor.

Nici justiţia, temă care a generat dispute aprinse în contextul încercărilor preşedintelui Băsescu a a-şi exercita influenţa, nu a fost uitată. Conform relatărilor provenite de pe surse care citează documentul,noul preşedinte trebuie "să nu mai considere că justiția, serviciile de informații sau Curtea Constituțională sunt instituții ce trebuie controlate politic, de folosit în bătăliile politice și în distrugerea adversarilor săi, să ne reprezinte cu demnitate în Europa și în lume, nu ca un 'arendaș' gata să-și chinuie și abuzeze țăranii de pe moșie doar ca să intre în grațiile stăpânului, să aprecieze și respecte simbolurile și valorile noastre naționale și să ne unească la greu și la bine, să fie capabil de dialog și toleranța față de cei care au alte opinii sau obiective decât el însuși".

Puse cap la cap, priorităţile asumate de PSD sunt logice şi respectă dorinţa electoratului. Pentru ca obiectivele asumate de social-democraţi să fie operaţionalizate, este însă nevoie ca USL să funcţioneze solidar şi în parametrii normali. Ceea ce înseamnă că guvernarea nu poate reprezenta terenul unui discurs de opoziţie din interiorul puterii, ci o misiune pe care toate partidele partenere în cadrul coaliţiei trebuie să o continue, în concordanţă cu aşteptările românilor.