Cele mai noi vești bune din economie

Cel puțin la fel de important însă ca rata globală de creștere, care a împins România pe primele poziții ale podiumului european la acest capitol, este modul în care aceasta este generată, respectiv contribuția pe care și-o aduce fiecare sector economic în parte.

Conform datelor oferite de INS, pe primul semestru al anului, industria a avut cea mai importantă contribuție la formarea PIB, înregistrând o majorare a activității cu 3,9%.  Și la șapte luni, tendința de creștere s-a menținut. Astfel, producţia industrială se majorase în primele şapte luni, faţă de aceeaşi perioadă din 2012, atât ca serie brută cât şi ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 6,9%, respectiv cu 6,1%. În baza acestor date, România se situa pe locul al II-lea în rândul țărilor europene, cu o creștere a producției industriale depășită doar de Estonia.

Ultimele date statistice arată că trendul pozitiv al producției industriale continuă. În luna septembrie, cifra de afaceri din industrie a crescut față de august cu 11,4%, la un volum al comenzilor noi care s-a majorat cu 17,3% față de luna precendentă și cu 2,9% raportat la perioada similară a anului trecut. Ca urmare, pe primele nouă luni ale anului, cifra de afaceri înregistrată de industria românească atât în piața internă cât și externă a ajuns la un nivel cu 4,4% mai ridicat, față de aceeași perioadă a anului trecut. Totodată, comenzile noi din industrie au crescut cu 7,9%, în comparație cu primele nouă luni ale lui 2012. Desigur, din tabloul pe luna septembrie, lipsește evaluarea totală a volumului de activitate. Dar, în baza cifrelor disponibile deja, este logic să presupunem că și acest indicator s-a menținut pe o evoluție pozitivă.

Evoluția pozitivă a industriei românești din ultima perioadă nu poate fi analizată fără o privire, fie ea și sumară, asupra politicilor în domeniu implementate de către cabinetul Ponta. Iar aici nu trebuie uitat de eforturile premierului de a atrage noi investitori cu greutate în România sau de a-i fideliza pe cei deja existenți prin ajutoare de stat. De asemenea, trebuie luat în considerare și ajutorul pe care cabinetul l-a dat industriei prin recalibrarea sistemului de subvenționare a energiei verzi, care ajunsese să fie mult prea împovărător pentru o serie de consumatori industriali. Cabinetul s-a asigurat astfel că producția industrială românească rămâne competitivă inclusiv la export, fapt reflectat de creșterea substanțială a exporturilor, care, în primul semestru, s-au majorat cu aproape şase procente. În sfârșit, trebuie ținut cont și de faptul că, după deblocarea programelor operaționale presuspendate și reducerea constantă a costului creditelor, economia românească a beneficiat de un aport substanțial de bani ieftini. Iar aceste intrări de capital, în valoare de câteva miliarde bune, au stimulat cererea internă, oferind astfel o piață de desfacere tot mai substanțială pentru fabricile autohtone.

Urmarea acestor politici se vede. Industria a devenit un adevărat motor de dezvoltare pentru economia românescă, România făcând pași din ce în ce mai hotărâți către o industrializare accentuată.