Ceva mai multe cuvinte despre măsurile pro-locuri de muncă ale Guvernului Ponta

În avalanșa de comentarii (mai mult sau mai puțin avizate) pe care le-a suscitat anunțul guvernului privind decizia de a subvenționa jumătate din ratele la bancă ale românilor care au datorii mai noi de 90 de zile și venituri sub salariul mediu pe economie, mass-media și analiștii economici au lăsat în plan secund alte două măsuri convenite de cabinet cu Fondul.

Prima dintre aceste masuri se referă la scutirea de impozit a profitului reinvestit. Cabinetul urmează ca în perioada următore să elaboreze normele de aplicare, astfel încât prevederea să intre în vigoare începând cu 1 aprilie.

Trebuie spus că această măsură este una îndelung solicitată de mediul de afaceri, care a atras atenția în nenumărate rânduri că scutirea de impozit a profitului reinvestit poate fi o soluție care să impulsioneze dezvoltarea economică. Tocmai aceasta este și rațiunea pentru care cabinetul a optat pentru implementarea măsurii, ca parte a unui pachet mai amplu de politici menite să mențină la turație maximă motoarele creșterii economice.

Ajunși în acest punct, trebuie observat că și în perioada guvernărilor anterioare s-a încercat aplicarea unei asemenea măsuri. Față de 2010 însă, când scutirea de impozit se aplica doar la achiziţia sau producţia unui număr limitat de mijloace fixe, orice investiție făcută pentru dezvoltarea afacerilor va beneficia de scutirea de la plata celor 16 procente datorate statului.

Iar această arie largă de aplicare a măsurii este esențială și din alt punct de vedere. Ea va stimula firmele să își declare întregul profit și să îl direcționeze către dezvoltare. Vor fi astfel mai multe locuri de muncă și, totodată, se va înregistra o creștere a gradului de fiscalizare a afacerilor.

Or, creșterea ariei de impozitare nu poate fi decât în avantajul bugetului, care va beneficia astfel de un plus de venituri, ce vor putea fi ulterior redirecționate fie către alte măsuri menite să stimuleze creșterea economică, fie către politici sociale, de redistribuire a bunăstării.

Altfel spus, printr-o singură măsură, cabinetul reușește să dinamizeze mediul de afaceri, să stimuleze dezvoltarea unitară a tuturor sectoarelor economice, de la agricultură și industrie, la comerț, servicii sau construcții și să își asigure un mijloc de creștere a ariei de impozitare, echilibrând astfel balanța de venituri și cheltuieli bugetare.

Cea de-a doua măsură extrem de importantă pe care cabinetul a convenit-o în negocierile cu FMI se referă la plata de către stat a jumătate din valoarea totală a cheltuielilor salariale aferente pentru firmele care creează minimum 20 locuri de muncă.

De la bun început trebuie spus că măsura nu va afecta încasările la buget, din moment ce ajutorul se referă la salariul net, pe care angajatul îl primeşte în mână, nu la salariul brut, din care angajatorul plăteşte contribuţiile la buget. Mai mult ea reduce economia subterană și procentul angajaților care lucrează ”la negru” sau ”la gri”, dat fiind că angajatorul va fi stimulat de ajutorul primit din partea statului să declare locurile de muncă pe care le creează.

Totodată, măsura are și un important impact pozitiv în ceea ce privește dezvoltarea afacerilor și sprijinirea investitorilor dinamici. Subvenționând jumătate din cheltuielile salariale ale întreprinderilor care creează minim 20 de locuri de muncă, statul se asigură că firmele în discuție vor avea suficiente resurse financiare pentru a se dezvolta și a-și crește gradul de tehnologizare.

Altfel spus, măsura vizată de către executivul condus de Victor Ponta este menită să stimuleze dezvoltarea economică și, în mod special, să ajute micile firme să își sporească cifra de afaceri și să prospere. Ca urmare, beneficiul pentru stat va fi multiplu. Pe de o parte, se creează noi locuri de muncă, ceea ce va echilibra deficitul dintre asistații sociali și populația activă de la bugetul asigurărilor sociale. Pe de altă parte, se stimulează dezvoltarea economică, fapt care va contribui la majorarea PIB și la creșterea veniturilor disponibile la bugetul de stat.

Puse una lângă alta, atât măsura privind subvenționarea a 50% din cheltuielile salariale ale firmelor care creează 20 de locuri de muncă precum și cea privind neimpozitarea profitului reinvestit sunt poate cele mai importante stimulente economice luate în ultimii ani. Ambele măsuri demonstrează că actualul cabinet aplică o politică economico-fiscală inteligentă, care îmbină facilitățile fiscale menite să crească volumul investițional și să susțină dezvoltarea economică cu politici prin care se asigură macrostabilitatea și se creează resursele bugetare necesare continuării majorării nivelului de trai al populației și îmbunătățirii serviciilor publice (sănătate, învățământ).

În final, merită menționat și faptul că pachetul de stimulare economică a mediului privat prevăzut pentru anul 2014 nu se limitează la cele două măsuri deja bătute în cuie în urma negocierilor cu Fondul. Ele vor fi foarte probabil completate de la jumătatea anului și de reducerea cu 5 procente a CAS-ului plătit de angajator, pentru care cabinetul, în colaborare cu specialiștii FMI efectuează analize de impact și analizează posibilități de amortizare din punctul de vedere al efortului bugetar.

Cabinetul încearcă astfel să creeze premise consistente pentru ca ”miracolul” creșterii economice din 2013 să se repete și în 2014 și, poate chiar să depășească nivelul record atins anul trecut.