Pâna la urmă, datele asta spun – România evoluează în bine

Aflat într-o campanie asiduuă în favoarea Mișcării Populare, președintele Traian Băsescu încearcă tot mai insistent să convingă opinia publică de faptul că actuala guvernare ar fi eșuat în domeniul politicilor economico-financiare, iar parcursul pe care economia românească s-a înscris în ultimii aproape doi ani de zile ar fi unul greșit. Și, fiindcă președintele nu este nici pe departe un ageamiu în manipulare și dezinformare, discursul lui Traian Băsescu încearcă să creeze false probleme și să speculeze teama încă puternică a românilor de creșterea prețurilor sau de pierderea locului de muncă, susținând ba că am putea asista la o nouă spirală inflaționistă, ba că investitori importanți, precum Dacia, s-ar putea retrage de pe piața românească.

Și totuși, realitatea îl contrazice în mod flagrant pe președinte. Indiferent că discutăm despre nivelul de trai, despre creștere economică sau despre atractivitatea investițională a României, datele statistice demonstrează eficacitatea politicilor implementate de actuala guvernare. Mai mult, comparând aceste date cu ceea ce s-a întâmplat în perioada în care Traian Băsescu era și președinte și premier din umbră, concluzia este una singură: șeful statului este ultimul care ar trebui să critice.

Să luăm spre exemplu în considerare datele generale, legate de creșterea economică. În 2009, punctul de start al crizei economice, motoarele economiei românești s-au gripat brusc, iar statistica a consemnat o contracție de 6,6 procente. Pe fondul unor măsuri de austeritate extrem de dureroase pentru populație și a unor politici de stimulare economică complet haotice, revenirea pe plus a fost nu doar lentă, ci și inconstantă. Astfel, după ce PIB-ul a scăzut în 2010 cu 1,1%, a urmat o creștere de 2,2% în 2011 și o majorare de numai 0,7 procente în 2012, ca urmare modului dezastruos în care cabinetul Boc și ulterior cabinetul Ungureanu, au pregătit anul agricol. După preluarea guvernării de USL, lucrurile au început să se așeze pe un făgaș de normalitate și eficiență, iar politicile de stimulare economică au împins economia românească spre cea mai mare creștere a ultimilor ani, de 2,7 procente.

Iar unul dintre principalele elemente care au favorizat evoluția pozitivă a economiei românești este legat de domeniul absorbției fondurilor europene. La nivelul anului 2009, România înregistra o rată de absorbție de doar 0,73%, fiind din acest punct de vedere codașa absolută a Uniunii. În 2011 procentul a crescut până la 5,55%, și risca să se apropie din nou de zero în 2012, pe fondul gestionării absolut dezastruoase a programelor operaționale, care au fost în majoritatea lor suspendate de către Comisia Europeană. Rezultatele obținute de cabinetele conduse de Victor Ponta sunt în acest context cu atât mai spectaculoase, în mai puțin de un an de zile, reușindu-se nu doar deblocarea tuturor axelor de finanțare de la Uniune, ci și o rată de absorbție de 33,47%, care a stimulat mediul antreprenorial.

Net defavorabil guvernărilor anterioare este și situația din domeniul balanței comerciale și a deficitului comercial. Față de 2012, spre exemplu, exporturile au crescut în 2013 cu 10%, de la 45,05 miliarde de euro, la 49,56 miliarde de euro, în timp ce importurile s-au majorat în aceeași perioadă doar cu un singur punct procentual. Ca urmare, în 2013, deficitul comercial al României a scazut cu 3,9 mld euro, față de anul anterior, ajungând la 5,7 miliarde de euro.

Aceeași evoluție net în favoarea guvernării USL se remarcă și în ceea ce privește inflația. Dacă în 2009 România înregistra o inflatie de 4,74%, în 2010 prețurile au cunoscut o majorare de 7,96 procente, intrând apoi treptat pe un trend descendent, până la atingerea minimumului istoric de 1,55% în decembrie 2013.

De asemenea, și rata dobânzii de referință practicată de către Banca Națională a cunoscut o evoluție descrescătoare similară, de la 10,25% în 2009, la 3,5% în ianuarie 2014.

Scăderea ritmului de majorare a prețurilor și ieftinirea creditării sunt însă doar parte a ceea ce a însemnat o creștere evidentă a nivelului de trai al populației. Cabinetele conduse de Victor Ponta au promovat o schimbare radicală de viziune asupra politicilor economice și sociale ale statului, demonstrând că se poate ca România să înregistreze și creștere economică și o majorare a veniturilor cetățenilor.

Față de 2009, salariul mediu net a crescut de la 1470 de lei la 1760 de lei în decembrie 2013. Iar aici vorbim nu doar despre majorarea veniturilor salariaților din mediul privat, ci și a bugetarilor, ale căror salarii au fost reîntregite în două etape. De asemenea, pentru anumite categorii de bugetari, precum cei care lucrează în sănătate sau în învățământ, 2014 aduce noi majorări semnificative.

O evoluție pozitivă a cunoscut și salariul minim pe economie. Dacă în 2009, salariul minim brut avea valoarea de 600 de lei, în 2013 aceasta a crescut până la 800 de lei și urmează să ajungă la 900 de lei până la sfârșitul lui 2014.

De asemenea, și veniturile pensionarilor au fost suplimentate. Pensia medie lunară s-a majorat de la 177 de euro în 2009, la 196,2 euro în 2013, în contextul în care, pentru prima dată, cabinetul condus de Victor Ponta a respectat obligația legală de a indexa pensiile cu rata inflației.

Cât privește domeniul locurilor de muncă, și aici comparația este net defavorabilă guvernărilor girate de către Traian Băsescu. Dacă în 2009 erau înregistrati 4,368 milioane de salariați, numărul acestora a scazut brusc la 4,102 milioane în 2010, pe fondul concedierilor din sistemul bugetar și al intrării în faliment a numeroase firme private. Măsurile de stimulare economică promovate de către cabinetele conduse de Victor Ponta au reușit însă să repare dezastrul lăsat în urmă de către guvernările anterioare, astfel încât în 2013, efectivul de salariați a revenit la nivelul din 2009, ajungând din nou la 4,36 de milioane.

Trăgând linie, este evident pentru oricine (mai puțin pentru Traian Băsescu și acoliții săi) că economia românească a evoluat în bine în acești aproape doi ani de zile de când frâiele sale au fost preluate de Cabinetul Ponta.