Cifrele preliminare indică o creştere economică de 3,2% pentru trimestrul I

2013 a reprezentat anul în care economia românească a înregistrat o serie de recorduri greu de egalat, în mare parte datorate unor seturi de politici guvernamentale conjugate care au sprijinit evoluţia pozitivă a sectorului industrial şi a agriculturii din ţara noastră. Anul trecut, economia naţională şi-a revenit spectaculos după anii de criză, înregistrând o creştere economică de 3,5%, în timp ce inflaţia măsurată în decembrie 2013 a atins minimul istoric de 1,55%. Mai important este însă că aceste cifre sunt rezultatul unor evoluţii macroeconomice sănătoase, dezvoltarea economiei româneşti fiind susţinută în primul rând de producţia industrială şi agricolă, nu de vreun sector economic eminamente speculativ.

Aşa cum era normal, aceste evoluţii economice pozitive au creat şi o oarecare formă de presiune, din moment ce toată lumea este atentă la cum va evolua anul acesta economia României. În fond, continuarea parcursului pozitiv de anul trecut nu ar face altceva decât să confirme că economia autohtonă se află pe un traseu pozitiv, eliminând temerile anumitor analişti care afirmă că ce s-a întâmplat în 2013 nu ar reprezenta decât un specularea unui context favorabil.

Din acest punct de vedere, o declaraţie făcută luni seară de premierul Victor Ponta reprezintă o veste extrem de bună venită dinspre economia românească. Conform primului ministru, Institutul Naţional de Statistică l-a informat că cifrele preliminare arată că în primul trimestru al lui 2014, economia românească a înregistrat o creştere de 3,2%.

Această creştere este congruentă în primul rând cu evoluţia pozitivă de anul trecut şi cu aşteptările pentru anul acesta. Cele mai recente estimări făcute atât de instituţii publice româneşti, cât şi de organisme internaţionale ca Banca Mondială sau Fondul Monetar Internaţional, vorbesc despre o creştere economică anuală ce se situează între 2,5% şi 3%. Aceste date trebuie însă privite în contextul geopolitic regional, care a provocat o scădere generală a estimărilor pentru toate ţările din zonă. De asemenea, previziunile similare făcute pentru anul trecut au fost la rândul lor inferioare rezultatului final.

Însă, dincolo de aceste estimări statistice, cel mai important lucru legat de estimarea prezentată de premier este că ea privește acele evoluţii care s-au dovedit anul trecut importante pentru evoluţia pozitivă a economiei. De exemplu, la începutul lui aprilie, INS-ul raporta că producţia industrială s-a majorat în primele două luni din 2014 cu 9,4% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Această evoluţie demonstrează că unul din motoarele creşterii economice din 2013 continuă să performeze.

De asemenea, trebuie avut în vedere că avansul de 3,2% este corespondent unui trimestru în care de regulă producţia agricolă este scăzută şi în care întreaga economie are tendinţa naturală de a se contracta uşor. Cu alte cuvinte, într-o perioadă în care în mod normal nu se înregistrează performanţe notabile, economia României a crescut cu o valoare apropiată de recodul istoric înregistrat în 2013. Menţinerea acestei evoluţii pozitive poate reprezenta astfel premisa pentru anumite măsuri gândite să accelereze întreg pocesul.

De exemplu, tot în primul trimestru, execuţia bugetară s-a încheiat cu un deficit de 900 milioane de lei, reprezentând 0,14% din PIB, în scădere de la 0,46% din PIB la finele lunii februarie şi de la 0,67% din PIB în perioada similară din 2013. Aceste cifre trebuie privite în contextul reîntregirii salariilor tăiate de guvernul Boc şi indexării pensiilor, rectificare despre care politicienii din opoziţie spuneau că nu este sustenabilă din punct de vedere bugetar. Aşa cum o demonstrează cifrele de mai sus, actualul executiv nu doar că a reuşit să îndrepte poate cea mai mare nedreptate făcută românilor în perioada crizei, dar a făcut acest lucru fără să afecteze bugetul statului.

Mai mult, în primele trei luni ale anului, veniturile bugetului general consolidat au totalizat 48,8 miliarde de lei, reprezentând 7,4% din PIB, fiind cu 3,8% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor prezentate vineri de Ministerul Finanţelor. Creşteri faţă de primul trimestru din 2013 au fost înregistrate la încasările din impozitul pe profit, unde creşterea a fost de 235 milioane de lei, accize, plus 639 milioane de lei şi din contribuţiile de asigurări sociale, plus 587 milioane de lei.

Astfel, luni dimineaţa, premierul Ponta a afirmat că execuţia bugetară din trimestrul I poate conduce, pe baza simulărilor realizate de Ministerul de Finanţe, la reducerea CAS cu cinci puncte la angajator, deoarece efectul acestei măsuri, calculat pe semestrul II, poate fi compensat. Dincolo de faptul că această decizie reprezită o respectare a unui punct important din programul de guvernare, această măsură este semnificativă deoarece ea va influenţa în bine evoluţia cheltuielilor lunare suportate de angajator pentru mâna de lucru contractată de acesta. Taxele ridicate pe care întreprinzătorii trebuie să le plătească statului reprezintă încă un motiv pentru care aceştia sunt reticenţi să făcă noi angajări sau să fiscalizeze o parte din mâna de lucru pe care o folosesc deja.

Alături de renunţarea la impozitarea profitului reinvestit, pe care executivul deja a aprobat-o, reducerea CAS nu reprezintă decât una din măsurile economice pe care guvernul şi le-a propus pentru lunile următoare. Astfel, vorbim despre o serie de politici publice coerente, gândite să aibă un impact bugetar minim şi efecte economice maxime. Congruenţa acestor măsuri reprezintă un element extrem de important în sprijinirea actorilor din piaţă şi asigurării unui cadru adecvat continuării unei dezvoltări sustenabile a economiei româneşti.

Anul trecut, România a avut cea mai mare creştere economică din UE şi una din cele mai mici rate ale inflaţiei de pe continent. Aşa cum arată cele mai recente date macroeconomice, acest trend se poate menţine şi anul acesta, evoluţiile din primele trei luni ale lui 2014 fiind de natură să demonstreze acest fapt. Dacă acesta este cazul, atunci ţara noastră are toate şansele de a deveni o forţă economică regională, după ce în urmă cu doar câţiva ani o serie de politici economice iresponsabile au lovit din plin şansele de dezvoltare economică ale ţării noastre.