Cîmpeanu: Institutul Cantacuzino a primit la rectificare 44,5 milioane de lei pentru datorii şi funcţionare
Institutul Cantacuzino a primit la rectificare 44,5 milioane de lei, sumă care acoperă atât datoriile la stat, cât şi cheltuielile cu salariile şi cele de funcţionare pentru lunile care au rămas până la sfârşitul anului, a declarat, vineri, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.
"Avem rezolvate şi o serie de alte probleme cu impact naţional sau internaţional. La impact naţional mă refer la cei 44,5 milioane care se regăsesc ca finanţare pentru Institutul Cantacuzino. Suma acoperă atât datoriile la stat şi către părţi ale institutului, cât şi cheltuielile de funcţionare pentru lunile care au rămas până la sfârşitul anului", a spus Sorin Cîmpeanu.
Potrivit ministrului Educaţiei, finanţarea Institutului Cantacuzino va fi deschisă imediat, altfel se adună datorii şi penalităţi.
"Nu avem de ce să mai amânăm alocarea banilor către Institutul Cantacuzino. Nu am face altceva decât să adunăm penalităţi. După ce vor fi primiţi cei 44,5 milioane de lei, institutul îşi va putea relua activitatea"a mai spus Cîmpeanu.
Din anul 2016, finanţarea Institutului Cantacuzino urmează să fie inclusă în bugetul de stat.
"De anul viitor, Institutul Cantacuzino urmează să primească finanţare personalizată prin legea bugetului de stat", a explicat ministrul Cîmpeanu.
Institutului Naţional de Cercetare "Cantacuzino" funcţionează, din iulie, ca instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare, şi va avea activităţi de interes strategic în domeniul asigurării protecţiei stării de sănătate a populaţiei.
Finanţarea Institutului Cantacuzino va fi asigurată din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice. Numărul maxim de posturi aprobat pentru institut este de 430.
Guvernul arăta în iulie, că, prin reorganizare, va fi asigurată, pentru acest an, finanţarea necesară funcţionării institutului în condiţii normale, cu posibilitatea trecerii în perioada următoare la producerea de vaccinuri şi seruri.
Institutul Cantacuzino, care se număra printre cei mai apreciaţi producători de imunologice din lume, şi-a început declinul în februarie 2010, după ce Agenţia Naţională a Medicamentului i-a retras autorizaţia de punere pe piaţă a produselor injectabile, inclusiv a vaccinurilor, întrucât îi expirase standardul de bune practici de fabricaţie. În aceste condiţii, unele programe naţionale de imunizare au fost blocate timp de mai multe luni, iar autorităţile au fost obligate să importe vaccin.
În octombrie 2014, Institutul Cantacuzino a fost trecut în coordonarea Ministerului Educaţiei, din cea a Ministerului Sănătăţii.
În 22 ianuarie 2015, a fost semnat Memorandumul pentru reorganizarea Institutului Cantacuzino, care prevede ştergerea datoriilor către ANAF şi denumirea activităţii de sănătate publică drept serviciu de interes economic general.
În luna mai, liderul sindical Monica Bălteanu declara că Institutul Cantacuzino nu va produce vaccin antigripal nici în sezonul 2015 - 2016, chiar dacă, din 2013, are autorizaţii de fabricaţie şi de punere pe piaţă pentru acest produs, întrucât are conturile blocate.
Angajaţii Institutului Cantacuzino, dar şi studenţi la Medicină au protestat de mai multe ori faţă de situaţia în care se află instituţia, cerând inclusiv susţinerea şi implicarea preşedintelui Klaus Iohannis,pentru împiedicarea desfiinţării institutului.
Preşedintele Klaus Iohannis, care a vizitat, pe 13 mai, Institutul Cantacuzino, a declarat că la această instituţie este o situaţie complicată, creată în ani, subliniind că unitatea trebuie salvată şi că este hotărât să "pună această problemă peste tot" unde crede că se vor găsi soluţii.