Cine a fost Sfânta Parascheva?

| 14 oct, 2013

Cuvioasa Parascheva, numită cea nouă, de la Iaşi, a Moldovei luminătoare şi lauda întregii Ortodoxii, este pomenită în calendarul Bisericii Ortodoxe Române la 14 octombrie. Cunoscută, îndeosebi, de bisericile ortodoxe greacă, română, bulgară, rusă şi sârbă, Sfânta Parascheva s-a născut în satul Epivat din Tracia răsăriteană, nu departe de Constantinopol, pe la începutul secolului al XI-lea, într-o familie de neam bun şi cu credinţă în Dumnezeu.

Parascheva a primit o creştere aleasă şi educaţie religioasă.

La 15 ani, aflându-se într-o biserică, a auzit cuvântul evanghelic 'cine va vrea să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-mi urmeze Mie'. Profund marcată, iese din biserică, îşi împarte hainele săracilor şi se hotărăşte să-şi dedice viaţa lui Hristos Dumnezeu. Astfel, a intrat într-o mânăstire de fecioare din oraşul Ieracleea Pontului. Petrecând cinci ani în acea mânăstire, s-a dus apoi să viziteze mormântul Domnului, din Ierusalim, unde a rămas într-o mică aşezare de călugăriţe pustnice de pe Valea Iordanului. La 25 de ani s-a reîntors în locurile natale şi s-a nevoit încă doi ani în biserica satului, după care a trecut la cele veşnice.

Câţiva ani mai târziu, în urma unor minuni petrecute la mormântul ei, moaştele sale au fost găsite întregi şi neputrezite, fiind depuse în biserica Sfinţilor Apostoli din satul Epivat, pentru închinare şi cinstire. Acolo au stat timp de 175 de ani.

În anul 1223, ţarul româno-bulgar Ioan Asan al II-lea a strămutat moaştele Sfintei Parascheva la Târnovo, în Bulgaria, în catedrala cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Din a doua jumătate a secolului al XIV-lea, cultul Sfintei Parascheva a trecut şi la nordul Dunării, în cele trei ţări române.

În anul 1393, după ce Bulgaria a căzut în mâinile turcilor, moaştele sale au fost dăruite, pentru trei ani, lui Mircea cel Bătrân, domnul Ţării Româneşti (1386-1418), ca apoi să ajungă în Serbia, la Belgrad, unde au rămas timp de 125 de ani. După ce turcii au ocupat şi Serbia, moaştele sale au fost duse la Constantinopol, unde au fost răscumpărate de Patriarhia Ecumenică cu 12 mii de ducaţi de aur, rămânând în catedrala patriarhală din Fanar timp de 120 de ani. În 1641, însă, acestea au fost dăruite domnului Moldovei, Vasile Lupu, drept recunoştinţă a achitării datoriilor Patriarhiei către turci.

În acelaşi an, moaştele Cuvioasei Parascheva au ajuns la Iaşi, fiind aşezate cu cinste în biserica recent zidită, cu hramul Sfinţii Trei Ierarhi. Acolo au stat până în decembrie 1888, când au fost scăpate ca prin minune de la un incendiu, fiind mai târziu transferate în noua Catedrală mitropolitană din Iaşi, unde se află şi astăzi.