Cine face reforma în Educaţie?
Pe lângă modernizarea şi adaptarea sistemului de educaţie la necesităţile actuale, una din priorităţile actualului guvern a fost oferirea de şanse egale pentru toţi elevii participanţi la actul de învăţământ.
După Revoluţia de la 1989, la conducerea Ministerului Educaţiei s-au perindat o serie de miniştri care au vrut să îşi lege numele de această instituţie, prin realizarea unor reforme ale sistemului de învăţământ. Ca urmare, pentru mulţi ani, sistemul de educaţie a fost terenul de încercare a numeroase modificări care, în cele din urmă, au eşuat din varii motive şi care au avut în final un impact negativ asupra beneficiarilor actului de învăţământ.
În perioada guvernării portocalii, miniştrii Cristian Adomniţei şi Daniel Funeriu au bulversat sistemul educaţional prin experimentarea unor măsuri de reformă care au avut consecinţe dezastruoase asupra sistemului de învăţământ. Au fost astfel compromise şansele de adaptare a sistemului educaţional la necesităţile secolului XXI. În vederea corectării inadvertenţelor cauzate de Legea Educaţiei adoptată în anul 2011, actualul guvern a adus modificări actului normativ, rezultate ale dialogului cu cadrele didactice, sindicatele din învăţământ, asociaţiile de elevi şi părinţi, autorităţile locale şi societatea civilă. Pe lângă adoptarea unor măsuri inovative, modificările aduse Legii educaţiei urmăresc o abordare incluzivă, astfel încât elevii mai slabi pregătiţi să fie sprijiniţi să dobândească o pregătire profesională care să îi ajute ca la terminarea studiilor să îşi găsească un loc de muncă bine plătit.
Alături de modernizarea unor şcoli şi dotarea acestora cu materialele didactice necesare realizării unui învăţământ performant, noul an şcolar aduce mai multe noutăţi pentru elevi şi cadrele didactice. Printre acestea se numără introducerea manualelor digitale prin care sistemul de educaţie românesc va fi adaptat la aşteptările şi nevoile reale ale elevilor. Având în vedere că cea mai mare parte a şcolarilor se folosesc deja de tehnologiile moderne și că ele sunt indispensabile în prezent, indiferent de domeniul de activitate, este nevoie ca şi şcoala să le ofere elevilor instrumentele de învăţare adaptate noilor tehnologii.
Citeşte şi: Victor Ponta: Este evident că reforma învăţământului deranjează foarte multe interese
Pe de altă parte, începând din această toamnă, curricula şcolară pentru clasele a XI-a şi a XII-a a fost eliberată, astfel încât elevii să se poată pregăti mai bine pentru examentul de Bacalaureat. Totodată, pentru ca elevii claselor terminale să poată obţine rezultate bune la examenele naţionale, Ministerul Educaţiei le oferă acestora posibilitatea de a beneficia de pregătire suplimentară prin intermediul unor sesiuni de meditaţii.
Pe lângă modernizarea şi adaptarea sistemului de educaţie la necesităţile actuale, una din priorităţile actualului guvern a fost oferirea de şanse egale pentru toţi elevii participanţi la actul de învăţământ. În acest sens, cabinetul a achiziţionat în această vara 1.200 de microbuze şcolare pentru ca elevii din mediul rural să aibă acces rapid la unităţile de învăţământ. Nu în ultimul rând, pentru a oferi o pregătire profesională cât mai ridicată elevilor, actualul Executiv a decis implementarea sistemului dual de învăţământ, apelând la modelele de succes furnizate de Austria şi Germania. Dezvoltarea învăţământului profesional dual se face în multe cazuri în parteneriat cu mediul privat astfel încât firmele au ocazia să îşi pregătească viitorii angajaţi.
În sfârșit, cum actul educaţional de calitate presupune și o bună remunerare a personalului didactic, imediat după investire, guvernul condus de Victor Ponta a decis reîntregirea salariilor bugetarilor. Totodată, actualul Executiv a decis şi majorarea veniturilor profesorilor debutanţi, care au fost de cele mai multe ori ocoliţi de majorările salariale.