Comisia Europeană, despre Acordul de Parteneriat: Lecţii neînvăţate şi alocări de fonduri dezechilibrate

Comisia Europeană atrage atenţia că România a propus, în Acordul de Parteneriat, un număr mare de priorităţi de finanţare din fonduri europene, abordare care "comportă riscul devierii de la o folosire a fondurilor orientată spre performanţă şi a reducerii eficienţei operaţiunilor în sectoarele, teritoriile şi grupurile sociale vizate".

În ceea ce priveşte condiţionalităţile ex-ante, Comisia apreciază că România nu a reuşit să îndeplinească multe dintre ele. Astfel, CE atrage atenţia din nou asupra achiziţiilor publice.

"Comisia nu este de acord cu presupusa îndeplinire a condiţionalităţilor. În pofida progreselor recente, timide, sistemul de achiziţii publice necesită în continuare îmbunătăţiri semnificative pentru a fi considerat eficient", se arată în documentul comisiei.

Potrivit Comisiei, România are în continuare "prevederi legale care încalcă directiva europeană în domeniu şi care subminează eficienţa sistemului de achiziţii publice".

"Transparenţa procedurilor de achiziţii publice este pusă în pericol de o lipsă de coerenţă şi de consecvenţă a avizelor emise de diferite instituţii. Trebuie implementate eficient mecanisme pentru detectarea şi prevenirea conflictelor de interese, indiferent de sursa de finanţare", se mai arată în document.

O altă condiţionalitate neîndeplinită se referă la ajutorul de stat, fapt pentru catre România trebuie să prezinte un plan, potrivit recomandărilor Comisiei.

Referitor la certificatele verzi, CE solicită clarificări asupra modului în care certificatele suspendate vor fi acordate producătorilor de energie din surse regenerabile şi asupra scutirii marilor consumatori industriali de la obligaţia de a achiziţiona certificate verzi pentru o anumită parte a consumului de energie electrică.

Alte condiţionalităţi ex-ante neîndeplinite sau îndeplinite parţial se referă la Agenda Digitală, la managementul apelor şi al deşeurilor, la prezenţa tinerilor pe piaţa muncii, îmbătrânirea sau reducerea sărăciei.

Prin urmare, Comisia solicită României să-i prezinte măsurile pe care le va lua pentru îndeplinirea acestor condiţionalităţi, dar atrage atenţia, totodată, că există un risc rezultat din adoptarea târzie a strategiilor.

În opinia Comisiei, realizarea cadastrului finanţat din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) este încă neclară şi trebuie să fie reformulat pentru a reflecta în mod adecvat prevederile fondului.

"Alocarea bugetară propusă prezintă în continuare dezechilibre îngrijorătoare. Alocarea pentru mediu în cadrul Fondului de Coeziune a fost redusă, subminând capacitatea României de a implementa ivestiţiile cerute de acquis-ul comunitar", crede Comisia.

Totodată, aceasta consideră nejustificată propunerea de a transfera 3% din alocarea pentru regiunile mai puţin dezvoltate către regiunile mai dezvoltate.

În ceea ce priveşte problema romilor, CE sfătuieşte autorităţile române să se asigure de faptul că obiectivele integrării sunt conforme cu nevoile acestei etnii.

Referitor la abordarea integrată propusă de Guvern pentru banii din Fondul Social European, Comisia precizează că, exceptând dezvoltarea comunităţilor locale, nu sunt oferite niciun fel de informaţii privind măsurile care vor fi luate pentru implementarea acestei abordări integrate. "Ca urmare a experienţei proastei coordonări din perioada 2007-2013, acest lucru este deosebit de important", spun experţii europeni.

Totodată, Comisia vrea să ştie cum se reflectă în Acordul de Parteneriat sugestiile partenerilor de dialog ai autorităţilor române.

Unele provocări identificate nu se regăsesc în priorităţile propuse în Acordul de Parteneriat, CE dând ca exemplu siguranţa rutieră.

O altă observaţie se referă la faptul că, deşi se precizează în mod repetat că zona rurală este prioritară, nu se dă nicio indicaţie privind procentul de populaţie şi teritoriu ce aparţin acestei zone.

Chiar dacă România a făcut nişte modificări în privinţa finanţării sectorului agricol, Executivul european consideră că nu au fost învăţate lecţiile din perioada 2007-2013 privind îmbunătăţirea competitivităţii sectorului şi restructurarea fermelor.

"Analiza provocărilor sectorului competitivitate nu identifică rădăcina unor probleme semnalate, antrenând riscul luării unor măsuri incorecte", se arată în document.