Congres PNL. Cum “baronizează” Iohannis PNL

Congres PNL. În aşteptarea congresului de la finalul lunii, lupta pentru putere din interiorul Partidului Naţional Liberal devine din ce în ce mai dură. Miza principală nu mai este neapărat legată de viitorul preşedinte, Klaus Iohannis fiind principalul favorit, ci funcţiile de la vârf şi bătălia pentru influenţă. În ultimele două săptămâni, ecouri ale acestei lupte s-au tot auzit prin intermediul mass-media din România, dar niciunul nu a fost parcă mai puternic decât mesajul transmis marţi de preşedintele Comisiei de Statut a PNL, Cătălin Boboc.

Acesta a declarat că la Congresul partidului vor fi aleşi 31 de vicepreşedinţi în mod uninominal, diferit de actuala formulă, care prevedea candidaturi pe bază de listă şi moţiuni pe care sunt aleşi preşedintele, vicepreşedinţii şi secretarul general al partidului. O altă noutate este aceea că secretarul general va fi propus de noul preşedintele PNL, iar numărul membrilor Biroului Politic va fi suplimentat.

Citește și: Klaus Iohannis: Doar ca ultimă metodă aş accepta, dar nu aş propune, o excludere

Totodată, Boboc a menţionat că vor fi membri de drept în noua formulă de Birou Politic Naţional liderii de filiale ai partidului, liderii şi viceliderii grupurilor parlamentare, preşedinţii comisiilor parlamentare permanente, primarii de municipii şi preşedinţii de consilii judeţene şi liderul delegaţiei de europarlamentari PNL. Pe cale de consecinţă, numărul membrilor Biroului Politic va fi semnificativ mai mare faţă de actualul număr, care include 15 vicepreşedinţi executivi, preşedinţi de consilii judeţene şi primari de mari municipii. Dincolo de a reprezenta nişte simple detalii tehnice, extinderea numărului de oameni ce vor compune conducerea PNL este ilustrativ pentru cât de multe concesii a făcut Iohannis în interiorul partidului de când a preluat conducerea interimară.

Iniţial, liderul liberal anunţase că doreşte o conducere aleasă uninominal, care să aibă maxim 15-16 vicepreşedinţi şi din care să lipsească funcţia de prim-vicepreşedinte pe care domnia sa o ocupa. Comparativ, structura viitoarei conduceri a PNL nu dovedeşte decât dependenţa pe care noul prezidenţiabil al PNL o are în raport cu liderii locali ai partidului, cauzată de faptul că edilul sibian se găseşte în prezent într-o situaţie complicată.

Deşi Klaus Iohannis este principalul favorit la funcţia de preşedinte al PNL, el are nevoie de sprijinul liderilor liberali din teritoriu. În fond, primarul Sibiului nu este membru de partid decât de la începutul lui 2013 şi nu a avut timpul necesar creării unei baze de putere proprii. Pe cale de consecinţă, el are nevoie în congres de influenţa unor lideri de tipul lui Marian Petrache, care se pare că va deveni secretar general al PNL, sau Teodor Atanasiu, care reprezintă interesele organizaţiilor din Transilvania. Desigur, în schimbul sprijinului acestora, Iohannis a trebuit să le asigure poziţii la nivel central şi, prin urmare, influenţă.

Modificările de statut anunţate de Cătălin Boboc vor avea ca rezultat un PNL în care se consacră un model în care preşedintele partidului depinde în mare parte de baronii locali, ale căror poziţii vor fi puternic întărite după congres. În final, acest model cât se poate de oligarhic de a conduce partidul se află în opoziţie flagrantă cu imaginea de mare reformator al dreptei pe care Klaus Iohannis a tot încercat să o cultive în ultima vreme.