UPDATE Constantin Istrate, al cincilea torţionar DECONSPIRAT de IICCMER

Preşedintele executiv al IICCMER, Radu Preda, a spus că Institutul a formulat şi o acţiune penală la Parchetul General pe numele lui Istrate, în vârstă de 88 de ani, pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii.

Citeşte şi: Florian Cormoş, torţionarul care a provocat moartea a 115 oameni în doar patru luni

'În urma investigaţiilor desfăşurate în ultimele luni, IICCMER a identificat o serie de probe care indică faptul că în perioada în care locotenent-major (r) Constantin Istrate a îndeplinit funcţia de locţiitor al comandantului pentru pază şi regim la colonia de muncă Oneşti (decembrie 1953 - mai 1954), respectiv la Penitenciarul Gherla (august 1957 - noiembrie 1958, martie 1959 - octombrie 1962) şi de comandant al Penitenciarului Gherla (decembrie 1958 - martie 1959) acesta a săvârşit infracţiuni contra umanităţii în legătură cu persoanele internate administrativ şi condamnaţii aflaţi în executarea pedepselor privative de libertate, fapte prevăzute şi pedepsite de art. 439 alin.1 lit. j din Codul Penal', arată IICCMER.

Citeşte şi: Noul Cod Penal: Alexandru Vişinescu, acuzat de infracţiuni contra umanităţii

Potrivit cercetătorilor Institutului, Constantin Istrate a impus persoanelor aflate în executarea pedepsei un regim de detenţie inuman, care depăşea ca duritate limitele prevăzute de regulamentul de organizare şi funcţionare a Direcţiei Generale a Penitenciarelor.

Acest tip de regim aplicat în cadrul celor două unităţi penitenciare poate fi calificat drept unul de exterminare, prin raportare la condiţiile inumane de detenţie, responsabile pentru decesul a numeroşi deţinuţi.

'Acest regim de detenţie a fost aplicat în mod intenţionat şi susţinut de către Constantin Istrate, în exercitarea atribuţiilor sale de locţiitor al comandantului pentru pază şi regim, la colonia de muncă Oneşti şi la Penitenciarul Gherla, respectiv de comandant la Penitenciarul Gherla. El poate fi caracterizat prin lipsa hranei, a medicamentelor şi îngrijirilor medicale, abuzuri şi, nu în ultimul rând, prin numărul mare de decese survenite', potrivit IICCMER.

Biografia lui Constantin Istrate este una tumultuoasă, el însuşi fiind condamnat în 1967 la 10 ani închisoare corecţională pentru delapidare, fiind eliberat cinci ani mai târziu.

'Descris de către foştii deţinuţi politici drept unul dintre cei mai cruzi torţionari din penitenciarele comuniste, Constantin Istrate se face responsabil, în virtutea funcţiilor îndeplinite şi prin duritatea regimului de detenţie aplicat, de decesul a 217 deţinuţi în Colonia de Muncă de la Oneşti (un deces) şi Penitenciarul Gherla (216 decese)', conform documentelor IICCMER.

În luna aprilie 2013, IICCMER a anunţat că a identificat numeroase fapte cu posibile consecinţe de natură penală comise de mai mulţi angajaţi ai Direcţiei Generale a Penitenciarelor în urma exercitării funcţiilor în perioada 1950-1964.

Persoanele investigate au vârste cuprinse între 81 şi 99 de ani şi locuiesc pe teritoriul României. Totodată, IICCMER informa atunci că a intrat în posesia datelor de identificare, a numelor şi adreselor exacte ale persoanelor în cauză.

Pe 30 iulie 2013, IICCMER a solicitat Parchetului începerea urmăririi penale împotriva fostului comandant al penitenciarului Râmnicu Sărat Alexandru Vişinescu, pentru săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav.

Pe 3 septembrie 2013, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus începerea urmăririi penale faţă de lt.-col. (r) Alexandru Vişinescu sub aspectul săvârşirii infracţiunii de genocid, constând în aceea că în perioada 1956-1963, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, a supus colectivitatea reprezentată de deţinuţii politici încarceraţi la condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugerea fizică a acestora, prin acţiuni ce depăşesc cadrul legal.

Citeşte şi: Mărturia torţionarului Cormoş: La două-trei zile trebuia să omor un deţinut ca să fie adevărat ce mi se impută

Pe 18 septembrie 2013, IICCMER a solicitat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie începerea urmării penale împotriva fostului comandant al coloniei de muncă de la Periprava col. (r) Ioan Ficior (85 de ani), pentru săvârşirea infracţiunii de genocid.

Pe 24 octombrie 2013, Parchetul instanţei supreme a anunţat că a dispus începerea urmăririi penale faţă de Ioan Ficior sub aspectul săvârşirii infracţiunii de genocid, constând în aceea că, în virtutea funcţiilor de comandant şi locţiitor de comandant deţinute în perioada 1958-1963, a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva categoriei deţinuţilor politici aflaţi în Colonia de muncă Periprava.

Pe 16 ianuarie, IICCMER a făcut public rezultatul investigaţiilor în cazul lt.-maj. (r) Iuliu Sebestyen, decedat în octombrie 2013 şi suspectat de comiterea unor crime şi abuzuri politice în perioada în care a îndeplinit funcţia de locţiitor pentru pază şi regim (ianuarie 1954 - decembrie 1955) în Penitenciarul Gherla (Formaţiunea 0606).

Pe 11 februarie 2014, IICCMER a cerut Parchetului începerea urmăririi penale împotriva cpt. (r) Florian Cormoş, fost comandant al coloniei de muncă Cernavodă, pentru infracţiuni contra umanităţii.

'Potrivit cadrului legal de funcţionare, Institutul este abilitat să efectueze investigaţii ştiinţifice cu privire la crimele, abuzurile şi încălcările drepturilor omului pe întreaga durată a regimului comunist şi să sesizeze organele în drept. În perioada 2010-2012, aceste atribuţii au fost suprimate printr-o decizie a Executivului, Guvernul redând Institutului, în iulie 2012, dreptul a efectua investigaţii şi de a sesiza Parchetul', se precizează în comunicat.