Constituţie: Minorităţile pot înfiinţa organe proprii de decizie
Comisia pentru revizuirea Constituţiei a adoptat, astăzi, o serie de amendamente propuse de UDMR referitoare la dreptul la identitate, printre care unul care prevede că minorităţile naţionale îşi pot folosi în mod liber, în spaţiu public şi privat, propriile simboluri naţionale care reprezintă identitatea lor etnică, culturală, lingvistică şi religioasă.
Comisia a adoptat trei amendamente cu privire la dreptul la identitate, primul precizând că "reprezentanţii legali ai minorităţilor naţionale pot înfiinţa, potrivit legii privind statutul minorităţilor naţionale, organe proprii de decizie şi executive, cu competenţe privind dreptul la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor".
"Deciziile autorităţilor publice centrale şi locale se vor lua după consultarea sau, după caz, cu acordul organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, cu privire la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase", prevede cel de-al doilea amendament.
Al treilea spune că minorităţile naţionale îşi pot folosi în mod liber, în spaţiu public şi privat, propriile simboluri naţionale care reprezintă identitatea lor etnică, culturală, lingvistică şi religioasă.
Sergiu Andon, avocat român şi membru al Partidului Conservator, a explicat ce înseamnă amendamentul respectiv.
"E o ieşire din blocaj a vechii probleme a legii privind statutul minorităţilor, care se oprise în vreo două trei legislaturi, cel puţin două ştiu eu, că a fost dezbătută la nivel de comisii, fără a se trece de un anumit articol, pe la 30 şi ceva, care consacra principiul aşa numitei autonomii culturale. S-a dus un întreg război în jurul acestui principiu care inerent era să fie câştigat de cei care îl revendică", a declarat avocatul, citat de România TV.
Potrivit avocatului, exercitarea dreptului se va face treptat, fiind la început vorba de o exercitare a principiului la nivel asociativ, urmând ca, acesta să ajungă la extinderea dreptului la autonomie.
"În mod cert, într-o primă perioadă, care poate să dureze ani sau un deceniu, ar fi o exercitare a principiului la nivel asociativ, la nivelul dreptului de a se asocia. Cândva, e previzibil că se va trece şi la extinderea dreptului acestuia la autonomie, care e firesc, să fim înţeleşi. Grosso modo e firesc. O să se treacă şi la lărgirea lui către alte competenţe", a adăugat acesta.
Astfel, treptat, reprezentanţii legali ai minorităţilor naţionale vor avea dreptul la numirea anumitor reprezentanţi ale unor instituţii diverse, inclusiv cele ale statului.
"Vor avea cuvântul probabil la început ca aviz, ulerior cuvântul decisiv sau chiar exclusiv, în numirea anumitor reprezentanţi pe insistuţii inclusiv ale statului, instituţii culturale bugetate de stat, servicii deconcentrate la nivelul autorităţilor administrative, cum ar fi inspectorate de învăţământ, inspectorate de cultură şi vor avea cuvântul hotărâtor în numirea persoanelor", a mai spus Androne.