Continuă dezghețul în economie

Adrian Jantea, director promovare și distribuire persoane fizice în cadrul BRD, a declarat că piața financiară a început să simtă revigorarea creditării încă de prin luna noiembrie a anului trecut, întrucât populația cere atât credite noi, cât și refinanțări. Iar faptul că din 2009 bancherii nu au mai înregistrat creșteri ale portofoliilor de credite de consum, veniturile din dobânzi au scăzut.

Drept pentru care revenirea lentă a creditelor de consum va conduce la menținerea creșterii alerte a finanțărilor în lei pentru achiziția de locuințe. Plus că în luna iulie ipotecarele în moneda locală au ajuns la 6,5 mld lei, triplu față de aceeași lună din 2013.

Citeşte şi: Veste bună pentru românii cu credite! Decizia care te va salva de la executarea silită

Mai mult, datele oficiale confirmă vestea bună – România continuă creșterea economică! Față de semestrul similar din anul 2013, economia a înregistrat o creștere de +2,6%, de +9,1% creștere industrială, iar în graficul creșterii de minim +2,5% pentru anul în curs.

Iar liderul Guvernului, Victor Ponta, se declară optimist în ceea ce privește creșterea economică a României. Astfel, pentru ca România să continue să aibă una dintre cele mai solide creșteri din Uniunea Europeană, președintele PSD a punctat faptul că țara noastră are nevoie de reducerea CAS, de la data de 1 octombrie 2014.

Citeşte şi: Parlamentul îi ajută pe românii cu credite

Totodată, reprezentanții Executivului subliniază că indicatorii economici precum consumul și exporturile au crescut pe primul semestru cu 8%, că inflația se află în continuare la un nivel scăzut, respectiv șomajul nu a cunoscut nicio creștere. Plus că în această perioadă, Guvernul a luat măsuri importante, ca de exemplu: creșterea salariului minim și scutirea de impozit pe profitul reinvestit.

Prin urmare, Guvernul Ponta își poate menține prognoza de creștere economică de 2,5% pentru anul 2014, ce este regăsită în Programul de convergență 2014 -2017. Iar astfel România continuă să aibă un spațiu fiscal de 2% din PIB din deficit, care este necesar stimulării creșterii economice, în contextul în care la rectificarea bugetară nu au fost tăiate fonduri de la investiții.

Citeşte şi: Veste bună pentru români – scad dobânzile la credite