Crin, demisionarul numărul unu al țării, lovește din nou

Crin Antonescu devine, așadar, unul dintre politicienii noștri cu cea mai mare voluptate pentru renunțarea la funcții. Președintele PNL a ținut să arate încă o dată că nu s-a inventat încă funcția care să-i fie într-atât pe plac lui, încât să nu se ceară singur afară.

El a făcut această declarație într-un interviu online cu audiență neglijabilă și într-un limbaj soft, care deja sugerează că nu are vreo intenție serioasă de a renunța la șefia partidului. Dar lui Crin pare că îi face o plăcere nemaipomenită să își asume ținte imposibile, ca să aibă apoi de unde s-o întoarcă ca la Pitești, cu cacofonii intenționate.

Să ne aducem aminte cum i se umplea gura de cuvinte mărețe atunci când anunța de la tribuna Parlamentului că dacă Traian Băsescu nu va fi demis în urma referendumului din vara 2012, acesta renunță la politică. “Mai ieftin n-a lăsat-o”, comenta atunci C.T. Popescu. Și am văzut cum referendumul a trecut, președintele a rămas în funcție, iar Crin Antonescu la fel. Asta s-a întâmplat pentru că liderul PNL nu intenționa cu adevărat vreodată să renunțe la politică – între noi fie vorba, ce ar putea face Antonescu altceva în afară de politică, s-ar întoarce să predea la liceu? –, ci voia doar să ia fața tuturor ca prezență mediatică, prin asumarea cvasi-totală a misiunii în ochii publicului.

De la o vreme, discursul lui Antonescu este doar o lungă cacofonie de idei: fraze lungi, pline de expresii care sună foarte bine, dar pe care odată ce le lansează și le asumă maximal, le uită instantaneu și trece la următoarea “aberație”, “șoc” sau “indignare”. El face politică exclusiv în sens emoțional: aparițiile publice sunt prilejuri pentru telespectatori să vadă ce îl mai scandalizează pe Crin azi. Liberalul nu propune, nu prezintă și nu susține ceva, doar atacă, polemizează și se oripilează în direct de lucrurile pe care le fac alții. Alții, care chiar fac lucruri.

Cel mai de seamă proiect pe care și-a lăsat amprenta Crin a fost revizuirea Constituției, la care a fost șef de comisie parlamentară, iar probabil singurul motiv pentru care a fost lăsat să supravegheze revizuirea legii fundamentale a fost faptul că nimeni nu credea cu adevărat că proiectul va avea vreo finalitate. Nimeni nu a crezut cu adevărat în Constituția Antonescu, să fim serioși! De fapt, ținând cont că tema nu mai are potențial electoral, ne așteptăm de la Crin să își anunțe în direct, și cu cele mai alese cuvinte spumoase, demisia din fruntea comisiei.