Cristian Tudor Popescu DEZVĂLUIE culisele pactului cu Traian Băsescu

"Pagini întregi sunt dedicate ”faptului” că subsemnatul, alături de alţii, aş fi spus despre jurnaliştii de la Charlie Hebdo că ”şi-au căutat-o”. Iarăşi minciună sfruntată: n-am folosit niciodată această expresie,  dimpotrivă, am spus, am scris şi am repetat: ”Vinovaţi pentru crimă sunt criminalii. Nu poate exista nicio justificare”. Vina celor de la Charlie Hebdo e faţă de milioanele de musulmani paşnici şi credincioşi  din Franţa şi  Europa, nu faţă de ucigaşii care i-au selectat ca victimele cele mai plauzibile pentru atentatul pe care, oricum, aveau de gând să-l comită", scrie CTP în Gândul.

Credeţi, mă refer la cititorii în toate minţile, că din explicaţia pe care am dat-o fotografiei Papei din materialul de mai jos, ”O caricatură din cuvinte”, adică ”Ce face Papa dacă e înjurat de mamă” se poate extrage titlul ”senzaţional”: ”Apropo de Charlie Hebdo: Cristian Tudor Popescu îl înjură de mamă pe Papa”?

Citeşte şi: Prima REACŢIE la pactul încheiat între Traian Băsescu şi Cristian Tudor Popescu: CTP e NIMENI BARAT!

Căutaţi pe Google şi o să vedeţi că se poate.

Dar sforţarea cea mai mare s-a făcut în legătură cu ”dezvăluirea” pe care aş fi comis-o cu privire la ”acordul încheiat între Traian Băsescu şi CTP” în scandalul caricaturilor lui Mahomed din 2005-2006. Scenariul manipulator: presat psihic de martiranzii libertăţii absolute, cunoscutul fricos CT Popescu a dezvăluit acordul secret încheiat cu Băsescu, prin care presei i se punea căluşul în gură acum 10 ani.

Nu m-a presat nici dracu să vorbesc despre asta. Mi s-a părut relevant să amintesc episodul datorită asemănării cu cele întâmplate acum, la Paris.  N-am făcut nicio ”dezvăluire”:  dacă şahizii ăştia ai libertăţii îşi aminteau că sunt luaţi drept jurnalişti, ar fi aruncat o privire în arhiva de presă a vremii, unde ar fi putut citi că ”pe 5 feb 2006, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei, d-na Adriana Săftoiu, a declarat că preşedintele Băsescu l-a sunat pe Cristian Tudor Popescu şi i-a solicitat ca, în calitatea sa de preşedinte al Clubului Român de Presă, să facă demersuri pentru a stopa publicarea în diferite medii de informare a respectivelor caricaturi. Fără a mărturisi public, autorităţile sunt îngrijorate de eventualele consecinţe negative   pe care le-ar avea de suportat reprezentanţele diplomatice româneşti din lumea arabă sau trupele române din Irak şi Afganistan” (Hotnews).

Pe urmă, ”acordul încheiat”, adică Ribbentrop-Molotov, ce mai!...  Subsemnatul n-am spus decât că la sfârşitul discuţiei telefonice cu preşedintele Băsescu ”am căzut de acord” că n-ar fi bine să fie publicate acele caricaturi în presa românească.

Ce acord să încheie, la telefon, şeful statului cu reprezentantul organizaţiei profesionale private CRP?!...

Dl. Băsescu m-a întrebat ce părere am. I-am spus că ziarul Gândul, care informase primul în legătură cu scandalul caricaturilor, se abţinuse de la publicarea lor în pagină pe 31 ian 2005. După care a urmat rugămintea preşedintelui, adresată, prin mine, Consiliului de Onoare al CRP, dacă ar putea să recomande presei nepublicarea, având în vedere posibilele daune politico-militare şi umane care pot afecta România. Am prezentat problema colegilor din Consiliul de Onoare, a fost dezbătută şi s-a votat emiterea acestei recomandări către redacţii, eu susţinând-o şi public, la Realitatea Tv. În ultimă instanţă, nu a decis nicidecum Băsescu, nici Popescu, nici Consiliul – redacţiile au ales liber ce să facă.  Ev. zilei,  de pildă, deşi membru al Consiliului CRP, le-a publicat.

Las la o parte toate referirile la faptul indubitabil că m-a lovit Alzheimerul, că m-am ”tâmpit la cap”, că m-am înfrăţit cu artista foamei, senatoarea Anghel, sau vreau să mă pun bine cu teroriştii care sunt pe vine şi că, în general,  sunt terminat. Cum am mai zis şi altă dată, spre deosebire de calomnii, insultele mă lasă rece.

Am vrut doar să vă prezint un florilegiu din opera caricaturilor care populează presa română de azi. Atitudinea subsemnatului faţă de libertatea absolută în jurnalism nu e deloc o noutate.

Mi-am dat demisia din CRP când Ev. Zilei a publicat pe prima pagină fotografii explicite, făcute  într-un club de perversiuni sexuale din Bucureşti, fără a fi măcar atenţionată pentru asta conducerea ziarului de către Consiliul de Onoare.

Citeşte mai mult AICI.