CSM: Propunerile de modificare a procedurilor de numire a șefilor de parchete sunt în acord cu MCV

CSM a transmis miercuri un comunicat ca reacție la "campania publică realizată de europarlamentarul Monica Macovei și mediată de o parte a presei scrise, unele posturi radio și de televiziune, privind sumbra perspectivă a încălcării Mecanismului de Cooperare și Verificare în ipoteza modificării actualei proceduri de numire a procurorului general, procurorilor șefi de la DNA și DIICOT, a adjuncților acestora și a șefilor de secții".

Potrivit CSM, în ultimul raport de evaluare al MCV, din ianuarie 2015, se arată că România trebuie "să efectueze o evaluare globală a procedurilor de numire în funcții de conducere în cadrul magistraturii, astfel încât până în luna decembrie 2015 să existe în acest sens proceduri clare și detaliate, bazate pe modelul procedurilor utilizate pentru numirea președintelui ÎCCJ".

CSM menționează că procedurile utilizate pentru numirea președintelui ÎCCJ sunt cele reglementate prin Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 53: "Art. 53 —(1) Președintele, vicepreședintele și președinții de secții ai Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt numiți de către Președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care au funcționat la această instanță cel puțin 2 ani. (2) Președintele României nu poate refuza numirea în funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1) decât motivat, aducând la cunoștința Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului. (3) Numirea în funcțiile prevăzute la alin. (1) se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. (4) Dispozițiile art. 48 alin. (10) — (12) se aplică în mod corespunzător".

Art. 53 mai stipulează: "(5) Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1) își pot depune candidaturile pentru funcția de președinte sau vicepreședinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție ori președinte de secție, la Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data la care funcția de președinte, vicepreședinte sau președinte de secție a devenit vacantă. (5-1) În cazul în care funcțiile de președinte sau vicepreședinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție ori de președinte de secție devin vacante ca urmare a expirării mandatului, candidatura se depune cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea mandatului, dar nu mai devreme de 60 de zile până la momentul în care funcția urmează a se vacanta. (6) Revocarea din funcție a președintelui, a vicepreședintelui sau a președinților de secții ai Înaltei Curți de Casație și Justiție se face de către Președintele României la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la cererea adunării generale a instanței, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător".

În acest context, CSM susține că propunerile discutate în Comisia nr. 1 a Consiliului, referitoare la modificarea procedurilor de numire în funcție a procurorului general, procurorilor șefi de la DNA și DIICOT, a adjuncților acestora și a șefilor de secții sunt în acord cu procedurile de numire în funcțiile de conducere la ÎCCJ și cu recomandarea expresă a Comisiei Europene, astfel cum a fost formulată în ultimul raport oficial de evaluare.

Reacția CSM vine după ce europarlamentarul Monica Macovei i-a solicitat ministrului Justiției, Robert Cazanciuc, să spună dacă a propus sau susține schimbarea procedurii de numire a procurorilor cu funcții de conducere de la DNA, DIICOT și Parchetul General, apreciind că o astfel de acțiune ar fi împotriva intereselor României.

"Orice modificare a actualei proceduri de numire a procurorului general, procurorilor șefi de la DNA și DIICOT, a adjuncților acestora și a șefilor de secții încalcă Mecanismul de Cooperare și Verificare și este o acțiune împotriva intereselor României, inclusiv acela de a intra în Spațiul Schengen. Ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, tace nejustificat în legătură cu întâlnirea de la CSM, din 24 iulie, la care au mai participat președintele CSM și președintele Comisiei juridice din Camera Deputaților, Bogdan Ciucă, anchetat penal", susținea Macovei, într-un comunicat transmis marți.