Cu ce probleme se confruntă UNICA fermă de fructe de mare din România

Firește, varietatea sortimentală a delicateselor autohtone recoltate din Marea Neagră, este săracă, limitându-se la midii, rapană și garizi (specie de creveți mici - n.a.). Prima inițiativă a improvizării unei 'taverne cu fructe de mare', la începutul anului 1990, la baza digului din Portul Tomis, într-un container naval, i-a aparținut celui mai titrat scafandru civil al vremii, Gigi Oancea, fost colaborator al cercetătorului Jacques-Yves Cousteau.

Unicitatea locului, pe cheul Portului Tomis și în plus garanția că midiile sau melcii rapană erau culese de pe fundul mării chiar de el, deținătorul recordului național de scufundare în saturație la adâncimea de 500 de metri, și gătite în stil marinăresc, dădea o notă aparte de savoare, originalitate și autohtonism deliciilor culinare.

În ultimii cinciprezece ani gusturile s-au rafinat, apetitul amatorilor de delicii culinare mediteraneene pe bază de moluște a sporit, iar pe cheul Portului Tomis au înflorit tavernele ale căror meniuri afișate la intrare abundă, evident, de preparate cu midii. Puțini dintre mușteriii permanenți sau sezonieri ai tavernelor știu că după anul 2000 a început să producă în sistem industrial, la început în apa Golfului Mamaia și, de peste șapte ani, în zona Eforie Nord, singura fermă acvatică de pe litoralul românesc care cultivă în sistem controlat midii, făcând concurență la greu celebrei crescătorii bulgărești de la Dalboka.

Inițiatorul afacerii românești cu culturile de midii și administratorul firmei Maricultura SRL, Mirel Crivăț, fost tehnician biolog la Institutul Român de Cercetări Marine, a declarat pentru AGERPRES că, după mai bine de douăzeci de ani, după experimente și investiții în cadrul unor amenajări pilot, ferma de la Eforie Nord, unica unitate de producție alimentară din România specializată în cultivarea midiilor (moluște cunoscute generic sub denumirea comercială de fructe de mare — n.a.), recoltează, condiționează și vinde pe piața internă o producție industrială de peste 20 de tone, sub prețul produselor similare importate.

'Ferma de midii ocupă în prezent o suprafață de două hectare, în zona Agigea — Eforie Nord și în ultimii trei ani am reușit să creștem de trei ori producția anuală, de la 8 tone cât vindeam în 2012, principalii clienți fiind lanțurile comerciale Auchan și Selgros. Practic pot să spun că ferma noastră, șapte angajați, este capabilă în momentul de față să acopere consumul de pe piața internă, inclusiv necesitățile unităților de alimentație publică de pe litoral', a precizat Mirel Crivăț.

Ferma de midii "Maricultura" este amplasată în apropierea digului de sud al Portului Constanța, la Agigea, și utilizează instalații și tehnologie proprie de creștere, recoltare și fasonare înaintea livrării, adaptată după modelele consacrate ale cultivatorilor din Italia, Franța și Grecia. Puietul provine din mediul natural și se dezvoltă în cele mai bune condiții, instituțiile sanitar-veterinare și de mediu efectuând în permanență analiza factorilor biochimici ai apei și a organismelor recoltate pentru consum.

'Dacă mă întrebați despre specificul moluștelor autohtone, ce au ele în plus sau în minus față de cele importate, din Mediterana sau Atlantic, vă pot spune, așa cum au apreciat cu câțiva ani în urmă parteneri ai noștri italieni și francezi, că au rata de dezvoltare foarte bună, de la 0 la 5 cm în 1,5 ani (dimensiunea optimă pentru comercializare), caracteristică conferită de condițiile specifice de climă, salinitate a apei și parametrii fizico-chimici ai substratului și ai apei, biotopul și biocenoza din zona de cultură. Într-un cuvânt apele noastre marine oferă cadrul propice pentru culturile de moluște', a dezvăluit Mirel Crivăț.

Întrebat dacă recomandă anumite rețete sau are un mod propriu de a prepara midiile de cultură, Mirel Crivăț ne-a mărturisit că are un valoros rețetar, cu care a și deschis inițial canalul de colaborare cu marile lanțuri de magazine alimentare, oferind la stand și broșuri cu rețetele speciale, dar că, din păcate, nu a reușit până în prezent să obțină un teren la malul mării pentru a amenaja propriul magazin de desfacere sau chiar un restaurant, așa cum s-au obișnuit românii să găsească în vecinătatea graniței de sud, la Dalboka, în Bulgaria.

'Eu am fost întotdeauna adeptul simplității, al minimalismului, chiar și în materie gastronomică, considerând că astfel se potențează cel mai bine gusturile naturale ale produselor. Din acest motiv, rețeta pe care o prepar frecvent este cea în care pe fundul unei oale emailate, cu un volum de maxim 10 litri, se pune la topit o jumătate de pachet de unt, tăiat cubulețe. Apoi se introduce o cantitate de până la trei kilograme de midii, spălate anterior în jet de apă dulce, se mai adaugă o ceașcă cu 200 — 250 ml de apă potabilă și se acoperă oala cu capac. Flacăra aragazului se reglează la nivel mediu. După aproximativ 15-20 de minute cochiliile moluștelor încep să se deschidă, semn că prepararea este aproape gata. În acest moment se adaugă un pahar de vin alb de circa 200 ml, o legătură de pătrunjel tăiat mărunt și după gust, 4-5 căței de usturoi tăiați mărunt. După 3-4 minute se oprește flacăra aragazului și oala se lasă înăbușită până când midiile sunt oferite la consum. Aceasta este cea mai simplă și, evident, teribil de savuroasă rețetă. Sosul rezultat din preparare se mănâncă cât este cald, cu bucăți de pâine sau ca atare, utilizând cochiliile de midii în loc de linguri', a încheiat Mirel Crivăț.