Cum ar putea fi audiată o propunere de comisar, dacă nu știm portofoliul României?

Este vorba mai exact despre desemnarea propunerii de comisar european care va reprezenta România în viitorul executiv european, atât președintele cât și ACL acuzând guvernul de faptul că nu a respectat legea care stabilește că persoana desemnată trebuie audiată de către Parlament.

Și, întradevăr, legea chiar stabilește o asemenea procedură. Mai exact, legea 373 din 18 decembrie 2013, privind coopererea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, stabilește la capitolul IX, articolul 19, că “Parlamentul României va fi informat de către Guvern în legătură cu nominalizarea persoanelor în vederea ocupării unor funcţii în cadrul instituţiilor Uniunii Europene”, precizând în aliniatul următor că persoana nominalizată de Guvern pentru funcţia de membru al Comisiei Europene va fi audiată în comisiile de specialitate.

Citește și: Spre surprinderea mea, România a făcut două nominalizări pentru funcţia de comisar european

Ceea ce însă ignoră cu bunăștiință atât Traian Băsescu cât și ACL este că legea discută despre o ”persoană nominalizată” pentru o funcție anume din Comisie. Or, la momentul actual, nu se cunoaște încă împărțirea portofoliilor între statele membre ale Uniunii Europene, aceasta fiind și cheia negocierilor care se poartă.

Iar aceste negocieri sunt serios complicate în acest an de regula ponderii egale pe care bărbații și femeile vor trebui să o aibă în viitoarea Comisie. Așadar, pentru a putea fi sigură că își păstrează șansele la un portofoliu cât mai bun, România trebuia să facă două nominalizări, așa încât să aibă o propunere de rezervă pentru cazul în care postul de comisar trebuie să revină unei femei, sau, dimpotrivă, unui bărbat.

Care va fi însă portofoliul pe care acesta sau aceasta îl va ocupa, rămâne încă de văzut. Iar în acest context, audierea în Parlament a persoanelor propuse ar fi fost nu doar prematură, ținând cont că încă nu am imtrat în faza oficială a procesului de formare al Comisiei Europene, ci și de-a dreptul stupidă. Fiindcă parlamentarii ar fi fost nevoiți să audieze două persoane și să determine dacă acestea sunt sau nu potrivite să ocupe o funcție nedefinită de comisar european. Ca urmare, desfășurarea audierilor înainte de determinarea portofoliului ar fi fost un exercițiu de neseriozitate din partea României, care cu siguranță nu ar fi fost privit cu ochi buni la Bruxelles. Modul în care România este privită în Europa nu pare însă să îi preocupe nici pe Traian Băsescu și nici pe liderii ACL, de vreme ce aceștia nu au nicio ezitare să pună în discuție, fără niciun argument solid, legitimitatea propunerilor făcute de țara noastră, deși prin această poziționare generează un conflict artificial care subminează forța de negociere a României într-o chestiune de interes național.

Citește și: Victor Ponta îi răspunde lui Băsescu pe tema comisarului european: Categoric este o femeie