Cum e cu independența Justiției, doamnelor şi domnilor de la CSM?

Joi a venit rândul unui magistat cu o funcție extrem de importantă în Parchetul General să fie reținut de către DNA. Este vorba desigur despre Alina Bica, care este acuzată că, în calitate de membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP ar fi participat la o afacere cu terenuri în urma căreia s-ar fi produs un prejudiciu de aproximativ 60 de milioane de euro. Conform anumitor surse judiciare, Bica ar fi sugerat în mod indirect şi voalat celorlalţi membri ai comisiei să aprobe dosarul de despăgubire al omului de afaceri Gheorghe Stelian, un apropiat al lui Dorin Cocoş. Concret, șefa DIICOT nu le-ar fi solicitat direct membrilor comisiei acest lucru, dar a lăsat de înţeles că documentaţia din dosar era corectă, astfel că puteau semna fără grijă. În schimb, după aprobarea dosarului, Alina Bica ar fi primit, prin interpuşi, un teren în comuna Snagov.

Citeşte şi: Kovesi: Dosarul Alinei Bica nu a fost deschis ca urmare a unui conflict personal sau instituţional

Desigur, rămâne de văzut dacă doamna Bica este sau nu vinovată, dar mai interesant este cum s-au desfășurat lucrurile la Consiliului Superior al Magistraturii, care conform procedurii a fost înștiințat de procurorii DNA în legătură cu intenția de a cere instanței arestarea preventivă a șefei DIICOT. Astfel, secţia de procurori a CSM s-a reunit joi seară pentru a discuta situația Alinei Bica, dar în final a încuviinţat doar reţinerea şi arestarea sa la domiciliu, urmând ca procuroarea să fie prezentată la instanţa supremă pentru luarea măsurii preventive. Hotărârea CSM este fără precedent, ea limitând practic măsurile pe care procurorii le pot cere instanței în cazul doamnei procuror Bica și ridicând o serie de semne de întrebare.

Decizia CSM trebuie interpretată desigur în contextul mai larg al acțiunilor DNA din ultima vreme, mai mulți parlamentari și oameni de afaceri fiind implicați în diverse dosare. Această avalanșă de anchete a dat naștere la dezbateri aprinse despre imunitatea parlamentară și despre modul în care aleșii s-ar proteja între ei și ar atenta la independența Justiției. Însă, modul în care CSM-ul a gestionat cazul șefei de la DIICOT demonstrează că, dincolo de discursul public și de ieșirile uneori furibunde ale anumitor membrii ai CSM, poate că ar fi util să nuanțăm lucrurile în ceea ce privește modul în care instituția se raportează la acest principiu.

Citeşte şi: Băsescu, despre reţinerea Alinei Bica: Nimeni nu e mai presus de lege, nici eu

Hotărârea Consiliului reprezintă o formă mascată de protecție pentru procurorul șef al DIICOT, limitând de facto decizia pe care judecătorul în fața căruia ea va fi prezentată o poate lua. Dacă domnele și domnii de la CSM vroiau într-adevăr să ia o decizie corectă în raport cu întreaga dezbatere despre independeța justiției, atunci ei trebuiau să lase doar la latitudinea judecătorului de la ICCJ ce va analiza dosarul măsura preventivă la care Alina Bica ce trebuie aplicată în acest caz.

CSM-ul avea joi seară ocazia să ia o decizie tranșantă, ce nu lasă loc de interepretări. În schimb, membrii Consiliului par să fi adoptat o tactică defensivă în raport cu unul de-al lor, ridicând în același timp semne de întrebare despre comportamentul forului superior al Justiției din România. În fond, dacă vrem o Justiție corectă și independentă poate că ar fi util să se găsescă o formulă viabilă ca cei din sistem să nu se mai poată proteja între ei chiar și indirect, în timp ce le dau altora lecții.