Cum evită Iohannis întrebările legate de trecutul său

Candidatul ACL la prezidențiale a recunoscut că a acționat în cadrul demersurilor de adopție a copiilor din Sibiu aflați într-o situație precară de către o familie din Canada în calitate de șofer și traducător. Însă Klaus Werner Iohannis nu a precizat în niciun fel în ce a constat remunerația acordată de canadieni în schimbul serviciilor prestate.

Clarificare ce se impune a fi făcută ca urmare a multelor semne de întrebare puse în ceea ce privește achiziționarea celor șase case de către edilul de la Sibiu. Iar coincidența este cu mult mai mare cu cât la doi ani de la hotărârea judecătorească în ceea ce privește adopția copiilor de canadieni, soții Iohannis și-au cumpărat în anul 1992, o casă pe strada Bâlea din Sibiu, la numărul 29, pentru care i-au dat fostului proprietar suma de 75.000 mărci germane.

Mai mult, în calitate de profesor, Klaus Werner Iohannis nu ar fi putut să își cumpere nici măcar o casă din cele șase cu toți banii strâși din salariu și meditații. Edilul de Sibiu a declarat că pentru respectiva casă a dat „ 35.000 de euro, o sumă foarte modestă”, anume 70.000 mărci germane, în condițiile în care în anul 1994 salariul mediu în România era de aproximativ 133 mărci pe lună.

Iar la un simplu calcul, Klaus Werner Iohannis ar fi trebuit să strângă 564 de salarii pentru a-și cumpăra casa de pe strada Bâlea în 47 de ani de muncă ca profesor român la vremea respectivă. Revoltătoarea situație a celor șase case a lui Klaus Iohannis poate fi legată cu ușurintă astfel de traficul de copii făcut de familia Iohannis, întrucât în alt mod nu se pot justifica fabuloasele sume cu care Iohannis și-a cumpărat casele.

Astfel, tăcerea lui Iohannis și încercările acestuia de evita întrebările despre trecutul său confirmă că primarul de la Sibiu și-a construit avere prin mijloace necuvenite. Cele 10 întrebări adresate de senatoarea PSD Gabriela Firea au fost luate în derâdere de prezidențiabilul ACL, Klaus Iohannis. Iar acest fapt a făcut doar să înfunde și mai mult în întuneric trecutul bizar al unui politician ce se vrea președintele României.

Cu toate astea, trecutul ciudat a lui Iohannis rămâne întipărit în societatea românească și confirmă dorința prezidențiabilului ACL de a avea cât mai multe funcții și cât mai multă putere. Așa cum bine a punctat Gabriela Firea „De ce a acceptat Iohannis, ca profesor, să îi ajute pe niște străini să ia 3 copii din România? Nu îi ajungeau salariul de profesor și banii din meditații?”.