Cum vede preşedintele Ponta problema energetică

Pe fondul situaţiei din Ucraina şi a războiului economic din ce în ce mai dur dintre Rusia şi Europa de Vest, statele membre UE au început să fie extrem de atente la politicile lor energetice pe termen mediu şi lung. În contextul luptei pentru resursele energetice trebuie să fie privită şi competiţia electorală pe cale să înceapă în ţara noastră, mai ales că România se află într-o regiune ce şi-a dovedit extrem de instabilă.

Desigur, implementarea unei politici energetice ţine în primul rând de Guvern, dar rolul preşedintelui în această problemă este dat de faptul că strategia în acest domeni ţine de siguranţa naţională şi, implicit, de CSAT. În fond, vorbim despre un domeniu strategic la funcţionarea căruia toate instituţiile de la nivelul puterii executive ar trebui să lucreze împreună.

Citeşte şi: Premierul Victor Ponta dezvăluie strategia privind independenţa energetică a României şi Moldovei

Astfel, este important de văzut care este viziunea principalilor candidaţi în ceea ce priveşte politica energetică a României. Dacă în cazul lui Klaus Iohannis nu putem vorbi încă despre o viziune coerentă, liderul PNL făcând doar o serie de declaraţii generale pe marginea subiectului, dezvoltarea sectorului energetic reprezintă una din temele de bază din viziunea pentru următorul deceniu prezentată recent de Victor Ponta.

Strategia propusă de premierul României porneşte de la o analiză realistă a datelor din prezent, scopul final fiind acela de a face din România o putere energetică regională, capabilă nu doar să îşi producă singură energia necesară la costuri rezonabile, ci şi să exporte. Conform viziunii primului-ministru, acest lucru se poate realiza atâta timp cât statul reuşeşte să crească valoarea investiţiilor din domeniu provenite atât din surse publice, cât şi din cele private. Acest fapt nu se poate realiza decât prin menţinerea unui mediu economic predictibil şi atractiv, mai ales că investiţiile în infrastructura energetică sunt considerabile şi durează ca timp.

Pe de altă parte, România are o şansă importantă din moment ce, aşa cum se afirmă şi în documentul prezentat de premier, ea reprezintă “ţara cu cel mai echilibrat mix energetic european şi singura care are şanse reale de a deveni independentă energetic“. Astfel, orizontul propus pentru atingerea de către ţara noastră a independenţei energetice, adică a doua jumătate a anului 2019, este perfect realizabil având în vedere noile rezerve de gaze naturale descoperite în Marea Neagră şi resursele neconvenţionale deţinute de România.

Citeşte şi: Victor Ponta încurajează programul de foraje ExxonMobil-Petrom din zona continentală a Mării Negre

În fine, pe lângă atragerea de investiţii şi utilizarea acestora în direcţia obţinerii independenţei energetice, cel de-al treilea punct din viziunea lui Victor Ponta despre cum trebuie să arate politica energetică a ţării noastre este legat şi de o serie de obiective politice. În fond, pe lângă avantajele economice, obţinerea independenţei energetice este importantă şi în creşterea rolului României în definirea politicilor şi strategiilor energetice la nivel european. Pe cale de consecinţă, România poate juca un rol important în construcţia unei viitoare pieţe energetice comune, proiect la care liderii occidentali se gândesc cu mare atenţie.

Deşi la prima vedere pot părea exagerate, obiectivele energetice stabilite în viziunea lui Victor Ponta despre cum ar trebui să arate România peste un deceniu sunt perfect realizabile, atât timp cât deciziile luate vor fi coerente şi complementare una alteia. Astfel, dacă în politica internă va exista un climat de stabilitate şi de cooperare între viitorul preşedinte şi următorul premier, ţara noastră are şansa de a deveni o putere energetică de anvergură europeană.