Curtea Supremă dă un verdict pe 27 ianuarie în dosarul de corupţie al Monicăi Ridzi
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a finalizat, joi, dezbaterile în dosarul de corupţie al fostului ministru al Tineretului şi Sportului Monica Ridzi şi al altor directori din minister, după ce a ascultat pledoariile acuzării şi ale apărării, precum şi ultimul cuvânt al inculpaţilor.
Curtea Supremă a stabilit să dea o decizie în 27 ianuarie, conform Mediafax.
Completul de judecată, format din preşedintele Iulian Dragomir şi judecătorii Rodica Cosma şi Francisca Vasile, a ascultat pledoariile apărării, după ce acuzarea a cerut pedepse cu executare pentru toţi inculpaţii din acest dosar, inclusiv pentru cel care a făcut denunţ la momentul demarării anchetei.
Avocaţii au arătat că toate procedurile reclamate de anchetatori au fost unele normale şi că faptele nu ar fi dovedite de probele aduse de DNA în cazul fostului ministru al Tineretului. Avocatul Monicăi Ridzi a arătat că aceasta şi-a îndeplinit cu stricteţe sarcinile de serviciu prevăzute în fişa postului şi că micile greşeli pe care le-a făcut ar fi fost cauzate de faptul că structura guvernamentală era nou înfiinţată.
Totodată, avocatul a arătat că ministrul a fost mai mult decât îndreptăţit să organizeze Ziua Tineretului la acea vreme, întrucât există inclusiv o Lege, 425/2004, care la articolul 1 prevede organizarea de evenimente pentru acea zi, precum şi o ordonanţă de urgenţă a Guvernului ulterioară, ce stabileşte că Ministerul Tineretului şi Sportului este structura care trebuie să se ocupe de organizare.
În altă ordine de idei, apărarea fostului ministru a arătat, referitor la acuzaţiile de accesare fără drept a unor sisteme informatice, că din probele anchetatorilor nu rezultă că existau programe de securitate pe calculatoarele despre care anchetatorii DNA spun că au fost accesate ilegal şi că, "mai mult, existau post-it-uri pe birou sau pe ecranele calculatoarelor, cu parolele puse pe ele".
Astfel, avocaţii Monicăi Iacob Ridzi au cerut judecătorilor achitarea acesteia, pe motiv că faptelor imputate le-ar lipsi unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii.
Rând pe rând, avocaţii celorlalţi inculpaţi au demontat, punct cu punct, acuzaţiile DNA şi au cerut, de asemenea, achitarea celor pe care îi reprezintă.
În ultimul cuvânt, Ridzi le-a arătat judecătorilor că tot ceea ce a făcut a făcut în mod legal, că se consideră nevinovată şi că ultimii ani au fost unii de "umilinţă" pentru ea.
"Până la urmă, cred că dosarul trebuie să stabilească limitele şi competenţele aparatului ministerial. Am avut deplină încredere în competenţele directorilor, respectiv a celor 266 de directori, şi ale miilor de angajaţi ai ministerului. Am fost convinsă că sunt profesionişti şi de bună credinţă. Nu am cerut vreodată vreunui angajat să facă ceva nelegal. În schimb, am plătit politic şi personal pentru funcţia pe care am avut-o. Ne-am dori ca evenimentele de la 2 mai să rămână un reper pentru tineri peste ani şi, de asemenea, ca tradiţia să fie continuată şi ele să fie organizate în toată ţara. Am intrat în politică de la 20 de ani şi este evident că scandalul acesta m-a dărâmat. Vă daţi seama că, atunci când eşti ministru toţi te caută, toţi vor să-ţi întindă o mână, dar mă uit acum în jur şi văd cine a rămas cu adevărat lângă mine în aceşti ani de umilinţă", a spus ea, în faţa judecătorilor.
După ascultarea ultimului cuvânt, cei trei judecători au rămas în pronunţare în acest caz, verdictul urmând să fie dat în 27 ianuarie.
Decizia nu va fi una definitivă, ea putând fi atacată cu recurs.
Fostul ministru al Tineretului şi Sportului Monica Iacob-Ridzi şi alte 11 persoane au fost trimise în judecată în acest dosar în 3 mai 2011.
Monica Maria Iacob Ridzi, deputat şi fost ministru al Tineretului şi Sportului în perioada decembrie 2008 - iulie 2009, este acuzată de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial, fals intelectual în legătură cu fapte de corupţie în formă continuată, participaţie improprie la infracţiunea de acces fără drept la un sistem informatic, săvârşită prin încălcarea măsurilor de securitate, participaţie improprie la infracţiunea de a modifica, şterge sau deteriora date informatice, fără drept.