Un apartament, jumătate de casă şi un teren ale Monicăi Ridzi, menţinute sub sechestru de ICCJ

Judecătorii ICCJ au stabilit, luni, pedepse la închisoare, cu executare şi suspendare, în dosarul fostului ministru al Tineretului Monica Iacob Ridzi, de abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Naţională a Tineretului.

Totodată, instanţa a admis acţiunea civilă şi i-a obligat pe toţi cei 12 inculpaţi - Ridzi, fosta ei consilieră, Ioana Elena Vârsta, Paul Diaconu, Marius Mihail Mărcuţă, Florin Cătălin Mircea, Octavian Petru Dragomir, Claudia Radu, Dan Petre Toia, Daniela Elena Popa - angajaţi în minister la vremea aceea, şi George Udengiu, Bogdan Iacobescu şi Marius Negrea, asociaţi şi administratori ai unor firme, la plata sumei de 2.736.933,28 de lei drept despăgubiri civile Ministerului Tineretului şi Sportului (MTS).

Udegiu, Iacobescu şi Negrea sunt obligaţi la plată în solidar cu părţile responsabile civilmente - societăţile Brandvision Media şi Compania de publicitate Brandvision (succesoare în drepturi ale societăţilor Artisan Consulting şi Compania de Publicitate Mark, în care cei trei erau administratori şi asociaţi)

Instanţa a dispus totodată anularea înscrisurilor false, respectiv a unor note de fundamentare, trei caiete de sarcini în exemplare originale, invitaţiile de participare, ofertele emise de societatea Artisan Consulting şi Compania de Publicitate Mark (propuneri tehnice şi propuneri financiare), Ordinul ministrului Tineretului şi Sportului nr. 477 datat 10 aprilie 2009 exemplar original, procesul verbal al şedinţei de deschidere a ofertelor, raportul procedurii interne - selecţie de oferte privind atribuirea contractului de achiziţie publică pentru "servicii de recreere, culturale şi sportive", procesele verbale de recepţie vizând contractul, facturile fiscale, dar şi a altor acte ocazionate de contractele dintre minister şi firmele vizate.

Totodată, instanţa a menţinut măsurile asiguratorii dispuse în 21 iulie 2009 de DNA prin care s-a instituit sechestrul asigurător asupra următoarelor sume de bani totalizând 1.151.204,15 de lei descoperite în conturile societăţii Artisan Consulting şi Compania de Publicitate Mark - în prezent - Brandvision Media şi Compania de Publicitate Brandvision, şi provenite din cele încasate de la MTS în baza contractelor 13, 14 şi 15, 568.44 de lei, 143.520,23 de lei, 900.000 de lei, găsite în conturie societăţii Art Consulting, 76.919,04 de lei şi 30.194,44 de lei găsiţi în conturile bancare ale societăţii Compania de Publicitate Mark.

Judecătorii au menţinut şi măsurile asiguratorii din 14 decembrie 2010 ale DNA asupra bunurilor din proprietatea Monicăi Iacob-Ridzi, respectiv asupra unui apartament din Petroşani, cu valoare de impozitare de 140.681,17 de lei, a unei jumătăţi din casa deţinută în coproprietate de Monica Iacob Ridzi în comuna Scărişoara, judeţul Olt, respectiv o construcţie cu valoare de impozitare de 126.000 de lei, şi a unui teren intravilan în suprafaţă de 3.005 mp cu valoare de impozitare 136 de lei.

În cazul Elenei Ioana Vârsta judecătorii au menţinut sub sechestru sumele de 775,97 de lei, 2502,20 de euro şi 293,26 de dolari, aflaţi în contul curent al acesteia

Toţi inculpaţii au fost obligaţi de ICCJ la plata a câte 25.311 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare efectuate în procesul penal, şi câte 12.000 de lei reprezentând cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea cauzei pe fond.

Fostul ministru al Tineretului şi Sportului Monica Iacob Ridzi a fost condamnată, luni, de ICCJ, la cinci ani de închisoare cu executare, în dosarul în care este acuzată de abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Naţională a Tineretului, decizia nefiind definitivă.

Completul de judecată, format din preşedintele Iulian Dragomir şi judecătorii Rodica Cosma şi Francisca Vasile, a mai dispus, în cazul Monicăi Iacob Ridzi, şi interzicerea unor drepturi timp de trei ani.

Aceeaşi pedeapsă - respectiv cinci ani de închisoare cu executare şi trei ani de interzicere a unor drepturi - a fost dispusă, tot pentru abuz în serviciu, pentru Ioana Vârsta, fostul consilier al Monicăi Ridzi.

Paul Diaconu, director general al Direcţiei Generale Economice şi Resurse Umane a MTS în perioada martie - septembrie 2009, a primit doi ani şi jumătate de închisoare cu executare, plus doi ani de interzicere a unor drepturi.

Prin aceeaşi decizie, Marius Mihail Mărcuţă, consilier în cadrul Direcţiei Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne (decembrie 2008 - mai 2009), a fost condamnat la trei ani cu suspendare şi doi ani de interzicere a unor drepturi. Pedeapsa lui Mărcuţă are un termen de încercare de şase ani.

De asemenea, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) l-a condamnat pe Florin Cătălin Mircea, consilier I A în cadrul Direcţiei Buget Contabilitate (decembrie 2008 - ianuarie 2010), la doi ani şi jumătate de închisoare cu suspendare şi doi ani de interzicere a unor drepturi.

Octavian Petru Dragomir, director al Direcţiei Buget Contabilitate (decembrie 2008 - ianuarie 2010), a primit trei ani cu suspendare, pedeapsa având un termen de încercare de şase ani.

Claudia Radu, director general al Direcţiei Generale Programe, Proiecte şi Centre pentru Tineret (21 aprilie 2009 - ianuarie 2010), a fost condamnată, cu suspendare, la doi ani şi jumătate plus doi ani de interzicere a unor drepturi, având un termen de încercare de patru ani şi jumătate.

În cazul lui Dan Petre Toia, director al Direcţiei Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne (16 martie 2009- 5 mai 2009), instanţa a stabilit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, termenul de încercare fiind de şase ani.

Daniela Popa, consilier în cadrul Direcţiei de Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne (decembrie 2008 - ianuarie 2010), a primit un an de închisoare cu suspendare, având un termen de încercare de trei ani.

Bogdan Petre Iacobescu, asociat şi administrator la SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL, a fost condamnat, tot cu suspendare, la trei ani de închisoare şi doi de interzicere a unor drepturi, termenul de încercare fiind de şase ani. Aceeaşi pedeapsă au primit-o George Răzvan Nica Udangiu, asociat şi administrator la SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL, şi Cristian Marius Negrea, asociat şi administrator tot la SC Compania de Publicitate Mark SRL.

Decizia nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs la Completul de cinci judecători al instanţei supreme.

Fostul ministru al Tineretului şi Sportului Monica Iacob-Ridzi şi celelalte 11 persoane au fost trimise în judecată în acest dosar în 3 mai 2011.

Potrivit DNA, în perioada 17 martie - 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi , în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului şi externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect.

În acest scop a fost alocată firmelor Artisan Consulting SRL şi Compania de Publicitate Mark SRL suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată şi aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului şi Sportului a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locuri din Bucureşti, Costineşti şi 39 reşedinţe de judeţ, în care cunoştea că structurile proprii ale ministerului ori alte entităţi publice sau private vor desfăşura manifestări de acest gen, potrivit procurorilor.

De asemenea, procurorii o acuză pe Ridzi că, ulterior declanşării cercetărilor, în 13 iulie 2009, fostul ministru, cu ajutorul lui Marius Mihail Mărcuţă, ar fi intervenit să fie şterse din calculatoarele MTS aparţinând unora dintre coinculpaţi date informatice şi fişiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poştă electronică, cât şi din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului.

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului s-a constituit parte civilă cu suma de 2.736.933,28 lei (640.000 de euro), precizând că îşi rezervă dreptul de a o modifica în funcţie de prejudiciul final stabilit pe baza întregului material probator din dosar.