Curtea Supremă judecă apelul din dosarul privatizărilor strategice

La termenul din 1 septembrie, completul de cinci judecători a decis introducerea în cauză ca părţi vătămate a Ministerului Economiei şi a Ministerului Telecomunicaţiilor şi conexarea acestui dosar cu cel în care este judecat Stamen Stancev.

La finalul şedinţei de judecată, fostul ministru al economiei Codruţ Şereş a refuzat să comenteze decizia magistraţilor de a introduce cele două ministere în cauză.

'Eu nu consider absolut nimic. Este decizia instanţei şi aşa cum v-am spus de fiecare dată, respectăm deciziile instanţei. Totuşi, sunt curios să vedem cum se va constitui cineva parte civilă pentru că a primit 100 de milioane de euro mai mult la privatizarea Electrica Muntenia Sud. Va fi un caz nou', a afirmat Şereş.

Citește și: Fostul ministru Codruţ Sereş este audiat la DNA

Întrebat dacă după decizia dată în dosarul ICA se teme de o posibilă sentinţă la fel de dură, Codruţ Şereş a răspuns că nu va exista o condamnare, pentru că nu există probe.

'Deciziile şi sentinţele trebuie să fie corecte. (...) Eu nu cred că va exista o condamnare, pentru că nu există probe şi câtă vreme nu există probe, orice instanţă nu poate să decidă sentinţe nefavorabile', a susţinut fostul ministru.

Despre sechestrul pus pe clădirile din grupul Grivco, Şereş a arătat că nu are pregătire juridică şi că a plecat de acolo în urmă cu un an şi jumătate.

'Am fost un angajat (...) iar opiniile mele în ceea ce priveşte acţiunile unor instituţii ale statului nu cred că sunt relevante', a declarat el.

În decembrie 2013, Codruţ Şereş a fost condamnat de ÎCCJ la şase ani închisoare cu executare în dosarul privatizărilor strategice iar fostul ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei Zsolt Nagy, la cinci ani de detenţie.

Codruţ Şereş a primit cinci ani de închisoare pentru aderare la un grup infracţional şi şase ani închisoare pentru trădare prin transmitere de secrete, urmând ca el să execute pedeapsa cea mai grea, de şase ani.

Zsolt Nagy a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare pentru aderare la un grup infracţional.

Alte condamnări: Michal Susak (cetăţean ceh) - 10 ani închisoare (patru ani şi zece luni pentru iniţierea unui grup infracţional transnaţional şi zece ani de închisoare pentru complicitate la spionaj); Mircea Călin Flore (senior director CSFB Europe Ltd. Londra, cetăţean româno-englez) - 9,6 ani închisoare (patru ani şi zece luni de închisoare pentru iniţierea unui grup infracţional transnaţional şi nouă ani şi şase luni de închisoare pentru complicitate la spionaj).

Consultantul internaţional Vadim Benyatov a fost condamnat la 10 ani închisoare pentru spionaj, iar Stamen Stanchev a primit pedeapsa cea mai mare din acest dosar, 11 ani de închisoare.

Mihai Radu Donciu, fost consilier al ministrului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, a primit şapte ani de închisoare, Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, a fost condamnat la şase ani de închisoare, Gabor Kerekes - cinci ani de închisoare, iar cetăţeanul turc Mustafa Oral a fost condamnat la cinci ani închisoare.

În martie 2009, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată pe foştii miniştri Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy, acuzaţi de aderare la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi trădare prin transmitere de secrete.

Acuzaţiile se referă la privatizarea SC Electrica Muntenia Sud SA, vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a SC Romaero SA Bucureşti şi SC Avioane SA Craiova aflate în portofoliul Ministerului Economiei, consultanţă în vederea privatizării SN Radiocomunicaţii SA.

De asemenea, ei sunt acuzaţi şi în legătură cu adjudecarea licitaţiei pentru asigurarea consultanţei în vederea restructurării şi privatizării CN Poşta Română, selectarea prin licitaţie a consultantului internaţional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acţiunile deţinute de statul român la Romtelecom.