Tăcere suspectă: Ce răspuns a dat CCR către ICCJ privitor la imunitatea lui Băsescu

Cazul, de o gravitate extremă, a fost pe nedrept împins în fundal de tragedia avionului doborât deasupra Ucrainei, dar și de circoteca fuziunii PNL-PDL care în loc să simplifice problemele politicii mai mult le complică. Ne referim desigur la respingerea de către ICCJ a plângerii senatoarei Gabriela Firea împotriva deciziei procurorilor de a suspenda cercetarea lui Traian Băsescu.

Problema în sine este cu atât mai interesantă cu cât din plângerea avocatului Lucian Bolcaș rezulta clar că este vorba de aceeași imunitate ”născocită de procurori” de care s-a mai făcut amintire în numeroase rânduri și pe care Traian Băsescu i-o datorează lui Daniel Morar, actual judecător la CCR. Detaliul este deopotrivă amuzant și revoltător.

Citeşte şi: Traian Băsescu scapă de procesul de şantaj cu Gabriela Firea DEFINITIV

Cazul imunității prezidențiale, un concept forțat și abuziv, este de competența CCR, unde ICCJ a și solicitat un punct de vedere. Dar în cadrul Curții decizia asupra imunității prezidențiale a fost preluată, printre alții, chiar de către cel care stă la baza acestei invenții juridice aberante, care ridică un om din mulțime, în virtutea funcției sale.

Revenind, plângerea Gabrielei Firea a fost respinsă dar nu înainte ca, acum mai bine de o lună, ICCJ să solicite Curții Constituționale un punct de vedere privind imunitatea președintelui. Ceea ce este mai mult decât suspect este faptul că nimeni nu poate spune dacă respingerea plângerii are la bază și răspunsul aceste precizări solicitate CCR.

Citeşte şi: Mișto a la Băsescu de propriile fiice: na-ți-o frântă că ți-am dres-o

Nimeni, de fapt, nu știe care a fost răspunsul CCR adresat ICCJ. Fără informații publice despre acest subiect, nu putem decât să bâjbâim în presupuneri. Singurul lucru clar este că, conform legii CCR avea obligația să răspundă. Tot conform legii dar și a unei minime morale, CCR ar trebui să dea acest răspuns cu maximă transparență, căci este de interes public dacă președintele acestei țări poate (sau nu) să și ucidă cât timp îl protejează funcția prezidențială.

Citeşte şi: TRAIAN BĂSESCU: Slăbiciunea mea pentru femei este arhicunoscută

Dacă răspunsul CCR a îndreptățit refuzul ICCJ de a admite ca întemeiată plângerea senatoarei Firea, problema este cu atât mai importantă pentru opinia publică, căci presupune o interpretare cel puțin originală -similară probabil deciziei în cazul ANI vs. Mircea Diaconu – dar în privința unui pasaj fundamental din Constituție, în care se precizează că toți cetățenii acestei țări sunt egali în fața legii.

Dacă CCR a decis că cetățeanul Băsescu este mai egal decât noi, restul, CCR să-și expună motivația și argumentele și, nu în ultimul rând să-și asume această decizie. Dacă nu este cazul, atunci vine rândul ICCJ să publice cu maximă celeritate motivația într-un caz de o asemenea importanță.