Daciana Sârbu: Educaţia nutriţională poate face diferenţa între sănătate şi boală

„Teoria e foarte simpla, vom asista la un dezastru in sanatatea publica pe masura ce obezitatea ia amploare. Dar de la intelegerea situatiei si strategie la solutii concrete e o cale lunga, pe care institutiile europene inca nu stiu sau nu vor sa o parcurga. Si Comisia, si Parlamentul, si Consiliul asista pasiv la acest razboi cu multe victime si refuza sa inteleaga ca trebuie sa se angajeze in razboi, sa lupte pentru starea de sanatate a europenilor si mai ales a generatiilor tinere, sa vina cu solutii aplicabile acum", declara Daciana Sarbu.

Daciana Sarbu a mai vorbit despre imbunatatirea legilor europene privind alimentatia si a subliniat importanta educatiei nutritionale, despre care spune ca „poate face diferenta intre sanatate si boala". De asemenea, eurodeputata a tras un semnal de alarma in ceea ce priveste impactul negativ pe care ignorarea cresterii problemelor de sanatate provocate de alimentatia nesanatoasa il poate avea la nivel european.

„Bolile provocate de alimentatia nesanatoasa, de obezitate, de sedentarism vor pune o presiune ingrozitoare pe sistemele de sanatate. Asa incat si tarile UE, si Comisia Europeana se vor trezi cu o povara mult mai grea in cativa ani, daca nu pun acum pret pe preventie", a explicat vicepresedinta Comisiei de Sanatate Publica din PE.

Daciana Sarbu a explicat ca, din postura de europarlamentar, incearca sa gaseasca solutii pentru aceste probleme, „prin presiune constanta asupra celor care iau decizii, sa aloce bani si sa faca programe de promovare a alimentatiei sanatoase, dar si de impunere a unor interdictii, in publicitate de exemplu, care sa ajute parintii sa ia deciziile corecte".

„Eu, de exemplu, am cerut in mod repetat interzicerea, sau cel putin restrangerea promovarii catre copii a alimentelor nesanatoase. Am scris Comisiei Europene, si am propus si metode concrete prin care se poate face acest lucru: exista o grila gandita de expertii Organizatiei Mondiale a Sanatatii, care se poate aplica produselor pentru a le "tria" pe cele bune de cele nesanatoase. Iar daca un aliment depaseste cantitatile recomandate de zahar, de exemplu, el nu ar trebui sa poata fi promovat catre copii. Instrumentul exista, mai lipseste vointa institutiilor sa-l impuna catre industria alimentara si cea publicitara.

Un alt exemplu: am propus in 2011 un proiect pilot de educatie nutritionala adresat parintilor si copiilor, cu participarea cat mai multor factori care pot influenta comportamentul si stilul de viata. Ideea a fost sustinuta in Comisia de Sanatate din Parlament, iar anul trecut o propunere similara a fost inclusa in planul de combatere a obezitatii propus de Comisia Europeana. Din pacate, sunt prea putine idei la fel de concrete in acel plan".