Daniel Funeriu, ministrul cu reacţie întârziată

Fără îndoială sistemul nostru de educaţie a rămas puţin defazat comparativ cu celelalte ţări ale Uniunii Europene, iar până anul trecut a înotat mai degrabă din inerţie, din loc în loc fiind la un pas de înec. Terapia şoc propusă de fosta guvernare a avut darul să extindă metastaza prin măsuri total nocive marcate de orgoliile sau frustrările, mai bine zis, ale unui singur om - Daniel Funeriu. Consilierul prezidenţial s-a mişcat precum un elefant într-un magazin de porţelanuri, măsurile un coşmar: şcoli închise, politizarea sistemului, impunerea cu toptanul a deciziilor de dragul aşa-zisei reforme fără consultarea profesioniştilor din breaslă.

Revenirea din comă a pacientului, în cazul nostru a educaţiei, nu se poate face brusc, de aceea tratamentul prescris de autorităţi trebuie să urmeze politica paşilor mici şi în cadenţă. Guvernul a adoptat deunăzi o serie de măsuri menite să echilibreze “pacientul”, iar pe termen mediu şi lung să alinieze învăţământul românesc în rândul lumii cum se spune. Ordonanţa de urgenţă schimbă Legea Educaţiei Naţionale astfel încât evaluarea naţională, admiterea la liceu şi bacalaureatul vor fi date, din 2019, după modelul testelor PISA, respectiv cel de interdisciplinaritate.

De ce peste cinci ani? bombăne Funeriu, aducând ca argument succesul modelului polonez care a avut rezultate formidabile după implementarea sistemului interdisciplinar. Consilierul de la Cotroceni nu ne precizează însă de câţi ani a fost nevoie ca Polonia să treacă la această structură. El ştie una şi bună, idei puţine şi fixe - orice hotărâre a actualului Executiv care vizează Educaţia este defectuoasă. Evident, fostul ministru s-a molipsit de la şeful său de sindromul Gică Contra, din acest motiv a şi ieşit pe uşa din dos a cabinetului Boc, dar şi din PDL. Valenţele intelectuale ale lui Funeriu seamănă izbitor cu cele a chibiţilor din Cişmigiu, care fac şi desfac echipe de fotbal mai bine decât antrenorii profesionişti.

Revenind la modificările actului normativ, sunt vizate schimbări atât în învăţământul preuniversitar, cât şi în cel universitar. Legea reglementează calendarul de introducere a noilor forme ale examenului de evaluare naţională, admitere la liceu şi bacalaureat, începând cu generaţiile de elevi care intră în clasa a V-a, respectiv în clasa a IX-a, în anul şcolar 2015-2016. De asemenea, clasa a IX-a rămâne la liceu, durata învăţământului obligatoriu creşte de la 10 la 11 ani. O altă modificare adusă de OUG importantă constă în menţinerea duratei de patru ani pentru ciclul gimnazial şi liceu. În ceea ce priveşte clasa pregătitoare, actul normativ precizează clar că elevii din clasa zero nu vor fi evaluaţi prin note sau calificative.

Îmbucurătoare sunt şi cele două hotărâri în sprijinul elevilor cu posibilităţi financiare reduse. Remus Pricopie precizează că se extinde cadrul legal pentru subvenţionarea costurilor aferente frecventării liceului şi pentru elevii din mediul urban care provin din grupuri socio-economice dezavantajate. A doua, se elimină o situaţie discriminatorie pentru elevii din învăţământul profesional care nu beneficiau până astăzi de reducerea de 50% pentru transportul local în comun.

Atitudinea prudentă a ministerului legată de introducerea testelor interdisciplinare este firească în contextul în care anul şcolar 2013-2014 este primul ciclu care adoptă acest sistem. Practic in primăvară evaluările pentru clasele a II-a, a-IV şi a VI-a se vor derula după tiparul PISA, iar amânarea examenelor în această nouă structură are ca scop pregătirea elevilor.