De ce a primit Adrian Năstase spor de pedeapsă. Motivarea instanţei

CAB a dat publicităţii marţi motivarea deciziei din 24 iunie, prin care instanţa a hotărât ca la cei patru ani de închisoare primiţi de Adrian Năstase în dosarele 'Zambaccian' şi 'Trofeul calităţii' să se adauge şase luni ca spor de pedeapsă, astfel încât acesta va executa în final patru ani şi şase luni de închisoare.

Judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti consideră că magistraţii de la Tribunalul Bucureşti au ţinut seama, atunci când nu au fost de acord cu sporul de pedeapsă, doar de circumstanţele personale ale lui Năstase şi nu de infracţiunile comise.

'Prima instanţă a dat eficienţă numai circumstanţelor personale ale petentului, referindu-se la lipsa antecedentelor penale, la atitudinea acestuia faţă de membrii familiei sale, la nivelul de pregătire culturală şi politico-ideologică, la conduita sa după comiterea faptelor, concretizată în prezentarea în faţa organelor de urmărire penală şi instanţelor de judecată, nesustragerea de la urmărire penală sau de la judecată, buna conduită ulterioară săvârşirii ultimei fapte, prezentarea sa în vederea începerii executării pedepsei aplicate prin ultima hotărâre de condamnare, precum şi vârsta înaintată. Nesustragerea de la urmărire penală, de la judecată şi de la executarea pedepselor nu poate constitui un criteriu care să fie avut în vedere la stabilirea pedepsei rezultante în cazul contopirii, ci reprezintă o conduită normală, pe care orice persoană aflată sub imperiul unor proceduri de natură penală trebuie să o aibă, în caz contrar existând sancţiuni distincte prevăzute de lege', se arată în motivare.

Curtea de Apel consideră că trebuie luate în considerare infracţiunile comise de Năstase şi funcţiile politice deţinute de acesta.

'Nu trebuie ignorat nici faptul că infracţiunile pentru care a fost condamnat petentul sunt infracţiuni grave, caracterizate printr-un pericol social ridicat şi anume, infracţiuni de corupţie şi asimilate infracţiunilor de corupţie, comise tocmai în considerarea funcţiilor pe care petentul le deţinea-preşedinte de partid, respectiv prim-ministru, funcţii de o deosebită importanţă şi care impun o conduită integră. De aceea, elementele amintite de judecătorul fondului privind latura profesională şi culturală a personalităţii petentului, nu pot fi considerate ca având un caracter pozitiv, întrucât, cu atât mai mult, o persoană cu o astfel de pregătire, aflată în înalte funcţii politice şi publice, ar trebui să fie un exemplu de probitate pentru societate', mai spun magistraţii.

Adrian Năstase a fost condamnat pe 6 ianuarie 2014 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la patru ani de închisoare cu executare pentru luare de mită şi trei ani pentru şantaj în dosarul 'Zambaccian'. De asemenea, el a fost condamnat pe 20 iunie 2012 la doi ani de închisoare în dosarul 'Trofeul calităţii', din care a efectuat opt luni de detenţie, fiind eliberat condiţionat.

În dosarul 'Zambaccian', Adrian Năstase a fost acuzat că a primit de la fostul şef al ISC Irina Jianu, în perioada 2002-2004, în mod direct şi prin intermediul soţiei sale, Dana Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 600.000 de euro, constând în bunuri importate din China şi contravaloarea unor lucrări efectuate la imobilele din localitatea Cornu şi Bucureşti.

În dosarul 'Trofeul calităţii', Adrian Năstase a fost acuzat că în anul 2004 s-ar fi folosit de ''influenţa sau autoritatea funcţiei de preşedinte al unui partid'' pentru organizarea unui simpozion intitulat 'Trofeul calităţii în construcţii' cu scopul strângerii unor sume de bani destinate campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, la care urma să participe.