De ce autoritățile s-au descurcat cu adevărat bine la inundații

Potopul care s-a abătut în ultimele zile asupra României a reprezentat în mod firesc tema principală de pe agenda mass-media care, dincolo de relatările de la fața locului, a întors pe toate fețele subiectul. Așa au apărut tot soiul de analize și de comentarii ale unor așa-ziși ”specialiști” care, pornind de la tragedia pe care o îndură populația aflată sub asediul apelor, au început să despice firul în patru și să caute vinovați pentru o situație care este, în mod evident, cu totul și cu totul excepțională.

Desigur, acest caracter excepțional nu scuză faptul că România are încă deficiențe la capitolul protecție hidrologică, sau că în multe zone versanții au fost cheliți efectiv de defrișările ilegale, fapt care favorizează formarea torenților și a viiturilor. Ceea ce uită însă să spună, cu evidentă rea-voință, cei care arată cu degetul pentru aceste neajunsuri către cabinetul condus de Victor Ponta, este că situația nu putea fi remediată în doi ani de zile.

Spre deosebire de guvernările anterioare, care au stat cu mâinile în sân în timp ce pădurile României au fost culcalte la pământ sau care au promis lucrări hidrotehnice pentru ca apoi să invoce argumentul lipsei de finanțare pentru justifica neexecutarea lucrărilor, începând cu mai 2012 stoparea defrișărilor ilegale și apărarea împotriva inundațiilor au devenit cu adevărat o prioritate. Dovadă hărțile întocmite în acest sens, sau proiectul Codului silvic, care așteaptă votul final în Parlament.

Citeşte şi: Victor Ponta ajută sinistrații în ciuda propagandei lui Băsescu

Dar, lăsând la o parte discuția despre ceea ce se poate face pentru ca pe termen mediu și lung să avem o incidență mai scăzută a unor asemenea inundații catastrofale, cheia unei analize corecte a reacției autorităților este să luăm în considerare caracterul cu totul ieșit din comun al factorilor meteorologici care au afectat România în ultimele zile. Iar adest caracter este demonstrat de datele puse la dispoziție de Administrația Națională de Meteorologie, respectiv de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor.

Conform acest date, în zona judeţelor Gorj, Vâlcea, Argeş şi Teleorman au fost înregistrate precipitaţii cumulate în trei zile, care au depăşit valori de 100-180 l/mp. Ca urmare a ploilor deosebit de abundente, râurile din aceste zone au înregistrat debite istorice, a căror probabilitate de repetare este de o dată la 100-200 de ani. În multe cazuri, aceste debite au crescut cu până la 400 de ori, comparativ cu începutul lunii iunie, așa cum s-a întâmplat cu râul Vedea, sau cu râul Cotmeana.

Or, în mod evident, lucrările hidrologice nu erau proiectate să reziste unor asemenea debite record. Cu toate acestea, în cele mai multe cazuri, digurile au rezistat, autoritățile locale și cele centrale făcând tot ceea ce era posibil ca apa să nu creeze breșe. De asemenea, dincolo de cele peste o mie de gospodării inundate s-a reușit totuși limitarea pagubelor materiale, care, ținând cont de datele prezentate mai sus, puteau fi mult mai extinse. În sfârșit, chiar dacă poate părea cinic, trebuie remarcat că numărul victimelor a fost totuși redus, dovadă că sistemul de intervenții în situație de urgență a funcționat foarte bine și situația a fost gestionată corespunzător.

Citeşte şi: Victor Ponta inundaţii. Mobilizare exemplară a autorităţilor la inundaţii