De ce avem nevoie de Codul Insolvenţei

Codul insolvenței. În ciuda eforturilor premierului Victor Ponta de a solicita Curţii să emită motivarea necesară intrării în vigoare a legii, preşedintele CCR, Augustin Zegrean a motivat că răspunsul se redactează în cel mult 30 de zile de la data pronunţării. Consecinţa este aceea că amânarea promulgării noului Cod este în avantajul persoanelor care se sustrag de la plata obligaţiunilor fiscale, generând astfel pierderi considerabile bugetului de stat.

Citește și: Victor Ponta cere Curții Constituționale să grăbească procedurile pentru Legea insolvenței

Promulgarea cât mai rapidă a noului Cod al insolvenţei cerut de către mediul de afaceri va permite implementarea măsurii de reducere a CAS cu cinci puncte procentuale la angajator. Conform estimărilor Ministerului de Finanţe adoptarea noii legi va putea permite recuperarea de către stat a peste 40 de miliarde de lei datorate de contribuabilii aflaţi în insolvenţă. La finalul lunii aprilie, ANAF a înregistrat peste 54.000 de contribuabili care se aflau în insolvenţă şi care aveau arierate în valoare de 41,91 miliarde de lei. Cele mai mari valori ale arieratelor înregistrate de către contribuabili erau datorate bugetului de stat (29,7 miliarde de lei), bugetul asigurărilor sociale (8,99 miliarde de lei) şi bugetului asigurărilor sociale de sănătate (2,29 miliarde lei). La un efort bugetar anual de 4,8 miliarde de lei pentru implementarea măsurii de diminuare a contribuţiilor la asigurările sociale, guvernul ar putea menţine această reducere de taxe pentru o perioadă de 8 ani.

Dacă forul constituţional ar fi permis până acum adoptarea Codului de insolvenţă, executivul nu ar fi fost nevoit să discute despre sustenabilitatea CAS în acest an sau în anii ce urmează. În acest caz, pentru a asigura implementarea măsurii începând cu luna octombrie, executivul va utiliza veniturile provenite din impozitul pe construcţii. Pentru a asigura echilibrul bugetar implementării reducerii contribuţiilor la asigurările sociale, în anii următori cabinetul are în vedere intensificarea verificării persoanelor fizice cu averi mari, întărirea controlului vamal şi reducerea evaziuni prin dezvoltarea unui sistem informatic pentru realizarea schimbului automat de informaţii cu statele membre UE începând cu anul 2015. Totodată, guvernul va implementa o serie de reforme care să crească gradul de conformitate voluntară prin uşurarea accesului persoanelor fizice şi juridice la depunerea declaraţiilor fiscale şi la plata veniturilor datorate statului.

Citește și: Şeful CCR îi răspunde lui Victor Ponta cu privire la Legea insolvenţei

Până în acest moment, legislaţia cu privire la insolvenţă s-a dovedit ineficientă, fiind speculată de agenţii economici care s-au folosit de sincope pentru a evita plata creanţelor. Astfel, România a devenit ţara cu cele mai multe cazuri de insolvenţă din Uniunea Europeană, având o rată de 20 de ori mai mare decât statele din regiune precum Polonia, Bulgaria sau Cehia. Pe lângă utilitatea bugetară, adoptarea cât mai urgentă a noului Cod va veni în sprijinul mediului de afaceri pentru a facilita recuperarea creanţelor şi prevenirea abuzurilor din partea debitorului sau a creditorului.

De existenţa unui nou cadru legal care să reglementeze procedura insolvenţei depind atât performanţele economice, cât şi asigurarea unui climat optim pe piaţă care să stimuleze piaţa liberă şi concurenţa. Astfel, insolvenţa trebuie să devină cu adevărat un ultim resort al companiilor/firmelor care întâmpină dificultăţi finanicare reale, nu un paravan la limita legii pentru acei agenţi economici care nu vizează altceva decât înşelarea statului şi a partenerilor comerciali cu care derulează contracte.