De ce sărbătorim Rusaliile

Cred că întrebarea poate fi pusă şi invers. De ce nu sărbătorim Rusaliile? Suntem un popor creştin prin excelenţă. Peste 86% din români împărtăşesc confesiunea creştin-ortodoxă. Câţi dintre noi practică această religie este însă o întrebare la care ne vine greu să răspundem. În eventualitatea în care mulţi dintre noi au uitat sau poate nu au ştiut niciodată semnificaţia sărbătorii Rusaliilor, voi încerca să exprim ce reprezintă pentru lumea ortodoxă.

Sărbătoarea Rusaliilor antedatează în fapt creştinismul. În această zi civilizaţiile precreştine îşi sărbătoreau morţii, datina este încă păstrată şi la noi sub denumirea de „Moşii de vară”, ce are loc în Ajunul Rusaliilor. Căluşarii păstrează spiritul precreştin al sărbătorii. Prin jocul specific căluşarilor, aceştia sar ritualic peste foc. Se spune că flăcăii scapă de zânele rele cunoscute de mulţi sub numele de iele. Este lesne de observat că rădăcinile sărbătorii Rusaliilor au o bogată semnificație care cuprinde un nou început. Poate, având în vedere solstiţiul de vară care are loc pe 21 iunie această perioadă trebuie marcată prin ritual.

Evreii îşi serbează de asemenea praznicul în această zi. Pentru iudei rusaliile (Shavout) reprezintă o sărbătoare agricolă de bucurie pentru roadele pământului şi în acelaşi timp ziua în care Torah a fost dată de Dumnezeu către poporul israelit.

Pentru creştini, nu exagerăm dacă spunem că Rusaliile reprezintă a doua cea mai importantă sărbătoare după Paşte. Cuvântul Rusalii nu apare sub această formă în Biblie. Biserica sărbătoreşte Rusaliile sub numele de „Cincizecime”. Sărbătoarea are loc de fiecare dată duminica, la 50 de zile de la Paştele creştin. Etimologic vorbind cuvântul Rusalii poate avea multiple origini în limba română. În primul rând se pare că Rusalii provine din latinescul „rosalia”, care înseamnă coroană de trandafiri. De asemenea, se crede că Rusaliile este posibil să fi pătruns limba română pe filieră slavonă, cuvânt care semnifica sărbătoarea pre-creştină amintită mai sus.

Sărbătoarea de Rusalii are o puternică semnificație pentru Biserică. Este una din cele mai vechi sărbători creștine, care se crede că datează încă de pe vremea apostolilor. De Rusalii, la 50 de zile de la Înviere, Duhul Sfânt a coborât între apostoli, în chipul unor limbi de foc. Acest moment este foarte important pentru Biserică pentru că în această zi a început misiunea de propovăduire a cuvântului lui Iisus Hristos de către apostolii săi.

Duminica Cincizecimii sau a Pogorârii Sfântului Duh este marcată în Biblie ca ziua în care Sfântul Apostol Petru, prin cuvintele sale însuflețite de spiritul Sfântului Duh, a creștinat 3.000 de suflete care au format prima comunitate de creștini în Ierusalim. Cu alte cuvinte, Biserica s-a născut în această zi.

Nu numai ca vechime, ci și ca importanță, sărbătoarea Rusaliilor vine îndată după Paști. Se împodobeau casele, în semn de bucurie, cu flori și ramuri verzi, îndeosebi de nuc sau de tei, așa cum se face și azi, obicei moștenit de la evrei, la care Cincizecimea era si sărbătoarea din flori si fructe. În biserici se aduc și azi frunze verzi de tei sau de nuc, care se binecuvântează si se împart credincioșilor, simbolizând limbile de foc ale puterii Sfântului Duh, Care S-a pogorât peste Sfinții Apostoli.

Pentru cei mai profani dintre noi, sărbătoarea Rusaliilor rămâne sărbătorită în special pentru zilele libere instituite prin Codul Muncii. Românii se bucură de o zi liberă de luni pentru a sărbători a doua zi de Rusalii. Un weekend prelungit pentru angajații de la stat dar și de la privat este binevenit pentru cei mai mulți dintre noi. Dacă angajatul lucrează în a doua zi de Rusalii angajatorul este obligat să-i plătească acestuia un spor de 100% pentru întreaga zi, conform Codului Muncii.

Astfel, dacă ne bucurăm de o zi liberă în plus, trebuie să știm că sărbătorim a doua cea mai veche și cea mai importantă sărbătoare creștină după Paște.