Deficit de 0,9% - o nebunie

FMI vrea să impună României condiţii mai dure. Potrivit Fondului, România va trebui să aibă anul viitor un deficit de 0,9% din PIB, în loc de 1,4% cât era stabilit în prealabil. Motivaţia unei asemenea măsuri nu este de clară, cu toate că în media au apărut câteva tentative de argumentare. Astfel, motivaţia este că nu mai trebuie să existe o diferenţă între deficitul pe ESA (unde deficitul nu este calculat pe baza plăţilor efective realizate într-un an, ci pe baza angajamentelor de plata şi a termenelor legale pentru achitarea obligaţiilor) şi cel pe cash (care cuprinde cheltuielile efectuate), aşa cum s-a întamplat în anii anteriori, scrie Ştirileprotv.ro.

Guvernul Ponta nici nu vrea să audă de un deficit sub 1,4% din PIB pentru 2015, iar premierul dă asigurări că acordul cu partenerii internaţionali nu se va rupe. „Dincolo de acordul cu FMI, esențială este relația noastră cum e a oricărei țări membre cu Comisia Europeană. Acolo sunt marile probleme. Să știți că Franța n-are niciun acord cu FMI-ul, dar are o dispută cu Comisia Europeană legată de deficit, care e de vreo trei ori decât al României, Italia are peste 3%. Noi suntem elevii model ai Europei. N-aș vrea totuși să fim elevii model acceptând totuși niște condiții care ne împiedică să ne dezvoltăm accelerat. Pentru mine, ca prim-ministru, și Guvernul meu e inacceptabil un deficit de 0,9% din PIB”.

Şi analiştii economici susţin punctul de vedere al Guvernului. Astfel, analistul Florin Cîţu este de părere că deficitul bugetar de 0,9% solicitat de FMI nu este o cerere credibilă. „Nu m-ar mira să fie un joc politic făcut de FMI, pentru că FMI în ultima perioadă a făcut astfel de jocuri politice, dar solicitarea unui deficit de 0,9% nu este credibilă”. O părere similară o are şi economistul şef al BCR Radu Crăciun, care susţine că solicitarea FMI este nerealistă şi pare mai degrabă o strategie de negociere. De asemenea, ING Bank consideră solicitarea stranie. „O asemenea solicitare pare stranie în condiţiile în care părea că poziţiile de debut erau: un deficit de 1.4% din PIB, poziţia creditorilor internaţionali, şi un deficit de aproximativ 2% din PIB, poziţia autorităţilor”.

România a performat în ultimii ani din punct de vedere economic. Ţara noastră, cu 1%, are cel mai mic deficit de cont curent, are cea mai mică datorie în ponderea PIB şi o cretere economică sustenabilă. În acest sens, România este un stat credibil şi stabil, cu perspective reale de dezvoltare. Solicitarea FMI cu scăderea deficitului bugetar ar afecta dezvoltarea ţării. Mai mult, potrivit Guvernului, statul român ar avea nevoie de un deficit de 2% din PIB pentru o dezvoltare normală, iar cu 1,4% ne descurcăm onorabil. Până la urmă reticienţa FMI nu este de înţeles în contextul în care mai multe ţări din UE au deficit mult mai mare ca al României: Belgia (3%), Irlanda (3,7%), Spania (5,6%), Franţa (4,4%), Italia (3%).

FMI trebuie să înţeleagă că austeritatea nu aduce bunăstare şi nici dezvoltare economică. Iar un deficit mai mare asigură dezvoltarea unei ţări. România a trecut printr-o perioadă de austeritate dură impusă de FMI în timpul guvernării Boc, iar rezultatele au fost dezastruoase. Guvernul Ponta a demonstrat că măsurile luate au fost cele adecvate pentru a avea creştere economică de care să se bucure şi cetăţenii. Să sperăm că se va găsi o cale de mijloc în negocierile cu partenerii internaţionali. Iar atitudinea Guvernului Ponta, care luptă pentru România, este de apreciat.