Discursuri post-vot. Avantaj Ponta

La închiderea urnelor, cele mai aşteptate momente sunt în mod natural legate de discursurile prezidenţiabililor. Nu a făcut excepţie nici scrutinul desfăşurat ieri. După încheierea votului, principalii candidaţi au ieşit în faţa electoratului cu deja celebrele discursuri. Iar aşa cum era firsesc, atenţia a fost concentrată asupra declaraţiilor primilor doi clasaţi – Victor Ponta şi Klaus Iohannis – care se vor confrunta în cel de-al doilea tur din 16 noiembrie.

Discursiv, Klaus Iohannis nu este vreun performer. Ba chiar dimpotrivă. Speech-ul molcom şi gafele de comunicare au fost marcă a campaniei liderului PNL. Aşa cum era de aşteptat, edilul sibian nu s-a dezis de eticheta de gafeur nici cu ocazia discursului ţinut imediat după închiderea urnelor.

Iohannis a subliniat că au rămas în confruntarea din turul al doilea doi candidaţi: el şi Victor Ponta, astfel că românii vor avea de ales între ”România lucrului bine făcut şi România lucrului prost făcut”. ”Acum e clar că au rămas în competiţie doi candidaţi: eu şi Victor Ponta. Este evident că românii au de ales între două variante: pe de o parte România lucrului bine făcut, o Românie normală, iar pe de altă parte România lucrului prost făcut, a scandalului şi a minciunii. De acum, competiţia este doar între noi doi", a declarat Klaus Iohannis la scurt timp după publicarea exit-poll-urilor. ”Avem un rezultat foarte bun, care arată că se prod schimbarea. Vreau să mulţumesc românilor care şi-au folosit votul şi au votat, indiferent pentru cine au votat şi în special celor care au votat pentru mine”, a mai spus Klaus Iohannis.

Retorica lui Klaus Iohannis nu are nevoie de prea multe comentarii. Prin declaraţiile de după închiderea votului, liderul ACL s-a poziţionat drept un preşedinte a „două Românii”. Adică un discurs lipsit de unitate şi de coeziune prin care nu poate spera să convingă electoratul. Mai precis, este extrem de puţin probabil ca cei care vor decide să voteze în turul al doilea şi care au optat pentru candidaţii clasaţi pe locurile 3-14 sau care nu s-au prezentat deloc la vot în primul tur să se orienteze către un prezidenţiabil care mizează pe ideea polarizării României, aşa cum reiese din discursul lui Klaus Iohannis.

În contrapondere, Victor Ponta a venit în faţa românilor cu un discurs echilibrat şi pozitiv în care vorbeşte pentru toţi românii, nu doar pentru anumite categorii de cetăţeni. "Pot fi preşedintele tuturor românilor, nu doar al unei majorităţi, pentru că eu cred că românii pot face mult mai multe uniţi decât divizaţi între cei care locuiesc în medul rural şi cei din mediul urban, între vârstnici şi tineri, între cei care lucrează în mediul privat şi cei care sunt la stat", a declarat Ponta la finalul scrutinului de duminică.

Privite comparativ, cele două discursuri sunt sugestive din perspectiva proiectelor de ţară pe care cei doi contracandidaţi le propun. În timp ce Klaus Iohannis mizează pe cartea dezbinării şi pe cea a continuării conflictualităţii la nivelul societăţii – pe linia pe care a marşat de altfel Traian Băsescu timp de 10 ani – mesajul lui Victor Ponta are o adresabilitate extinsă şi integratoare, fără a trasa linii de demarcaţie în funcţie de vârstă, categorie socială sau mediu de rezidenţă.

Aşadar, handicapul pe care îl are de recuperat Klaus Iohannis în cel de-al doilea tur al alegerilor este unul consistent. Iar confruntările pentru care cei doi prezidenţiabili şi-au declarat deja disponibilitatea nu vor face decât să potenţeze minusurile evidente vizibile în cazul candidatului Iohannis. Ceea ce se va reflecta şi în rezultatul final al votului.