Doar unul din cinci români crede că presa este liberă

Românii nu au încredere în mass-media. Nu mai puțin de 52% sunt de părere că mijloacele de informare în masă nu sunt independente. Mulți respondenți sunt nehotarâți în această privință și doar 20% cred în independența mijloacelor de informare din România. Acestea sunt rezultatele sondajului de opinie realizat de agenția independentă Market Links (Sofia) și comandat de KAS.

Chestionarul a fost aplicat online unui grup de 1000 de persoane peste 18 ani. Eșantionul este reprezentativ pentru toate segmentele de populație, la scară națională. “Este în interesul tuturor actorilor din peisajul mediatic românesc să îmbunătățească imaginea presei” a declarat Christian Spahr, directorul Programului pentru mass- media din Europa de Sud-Est al KAS (cu sediul la Sofia).

De unde se informează românii

Pentru 52% dintre români, televiziunea este principalul mijloc de informare în chestiuni legate de politică, în timp ce 29% au menționat internetul ca sursă preferată. Numai 7% au indicat ziarele ca fiind sursa preferată de informații politice. Și din punctul de vedere al consumului mediatic televiziunile iau partea leului.

Nu mai puțin de 67% dintre subiecți declară că televiziunea este cea care îi ajută să înțeleagă chestiunile politice și economice; 50% dintre subiecți cred ca Internetul este cel care îi ajută, iar alți 33% cred același lucru despre ziare. Spahr consideră că “în special ziarele ar trebui să fie alarmate de aceste rezultate. Ziarele ar trebui să se concentreze asupra jurnalismului de calitate pentru a deveni o sursă credibilă de informații pentru public, la concurență cu televiziunea și mediul online.”

O monitorizare de presă detaliată comandată de KAS, realizată tot de Market Links, relevă frecvența aparițiilor în mass-media și popularitatea politicienilor și a partidelor politice. În acest scop au fost analizate 3375 de materiale politice difuzate de patru canale TV (Antena 1, PRO TV, Realitatea și TVR 1) și patru cotidiene (Adevărul, Evenimentul Zilei, Jurnalul Național și România Liberă). Perioada de monitorizare a fost septembrie –decembrie 2013.

Premierul a luat faţa preşedintelui

Cel mai des menționat politician este premierul social-democrat Victor Ponta, urmat de președintele Traian Băsescu, cu o frecvență a aparițiilor cu 23% mai mică decât cea a premierul. Liderul PNL, Crin Antonescu, ocupă locul al treilea, cu o frecvență a menționărilor la jumătatea celei a premierului Ponta.

Cele opt mijloace de informare analizate au o abordare mai critică la adresa premierului, decât la cea a președintelul Băsescu sau a lui Crin Antonescu. În ciuda faptului că Traian Băsescu are un număr de menționări mai mic decât premierul Ponta, punctele sale de vedere sunt mai des analizate de mass media decât cele ale șefului Guvernului.

Coaliția de guvernământ – Uniunea Social-Liberală – a fost grupul politic cu cea mai mare acoperire de presă. O prezență ceva mai slabă a realizat  Partidul Social-Democrat, urmat îndeaproape de Partidul Național Liberal și de Partidul Democrat-Liberal, de opoziție. Toate cele trei partide au aparut în contexte critice. Cu toate acestea, PNL a înregistrat relatări mai pozitive decât PSD și PDL.

“Este normal că principalii actori politici constituie principalele subiecte ale știrilor politice. Abordarea critică la adresa actorilor politici – fie ei persoane sau formațiuni – este, în principiu, un semn de sănătate jurnalistică. Dar, dincolo de cifre, trebuie să ne preocupe, în egală măsură, aspectele deontologice ale jurnalismului politic, modul în care jurnaliștii își bazează critica pe argumente și își formulează opiniile pe baze factuale”, a declarat Ioana Avădani, director executiv al CJI.