Reducerea ratelor la credit – o reparație pentru victimele austerității marca Băsescu-Boc

Guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu a fost ferm de partea măsurii anunțată de premierul Victor Ponta, de reducere la jumătate a ratelor bancare tuturor cetățenilor cu venituri mici şi mijlocii. Isărescu a argumentat că măsura este de natură să stimuleze consumul și să diminueze volumul de credite neperformante.

În cel mai scurt timp, asupra nefericiților care ar beneficia de măsura anunțată s-a declanșat o serie întreagă de atacuri, intoxicări și manipulări mediatice. În primul rând s-a ignorat caracterul restrictiv al măsurii, numită în batjocură ”electorata” și a fost necesară reiterarea oficială a condițiilor, inclusiv limita clară de venit, care limitează cât se poate de clar numărul persoanelor vizate.

Ulterior s-a speculat pe tema sprijinului acordat de FMI, sprijin smuls chipurile prin inducerea în eroare a oficialilor fondului. În legătura cu schema anunțată de Guvern, românii au fost martorii unui atac fără precedent al președintelui Traian Băsescu asupra Băncii Naționale și Fondului Monetar Internațional.

Președintele Băsescu nu a ezitat să dea de înțeles că nu este de acord cu acțiunile ce vizează ușurarea situația românilor încurcați în credite. Pentru tabăra politică sprijintă fățiș de Traian Băsescu, este mai importantă evitarea oricărei acțiuni care ar putea să determine un avantaj electoral fie și marginal USL-ului condus de premierul Victor Ponta.

Atitudinea lui Băsescu este cel puțin discutabilă, dacă nu de-a dreptul jenantă, având în vedere că marea majoritate a românilor vizați de măsurile reparatorii anunțate de Ponta fac parte dintre cetățenii a căror situația financiară s-a înrăutățit brusc ca urmare a măsurilor de dure de austeritate luate de guvernul Boc.

Nu mai este la ora actuală un secret pentru nimeni că aceste măsuri nu au fost doar anunțate public de Băsescu, dar președintele a fost chiar la originea deciziei. În ultima perioadă, Traian Băsescu a încercat destul de timid și neconvingător să rescrie istoria acelei perioade tulburi, când salariile și pensiile erau diminuate fără niciun discernământ. Povestea justificativă a președintelui a căpătat pe alocuri accente de dramoletă sudamericană, Băsescu afirmând că a avut la acea dată de ales între acele tăieri nemiloase și concedieri masive.

Povestea este însă contrazisă de realitate și românii își aduc aminte foarte bine că, pe de o parte, Băsescu nu a prezentat atunci datele problemei ca pe o problemă de solidaritate socială, pe de altă parte categorii întregi de ”favorizați” ai regimului s-au îmbogățit pur și simplu, când marea masă a populației sărăcea.

Spre exemplificare, să amintim numai că salariile enorme de la ASF, pe tema cărora se bate atâta monedă în propaganda băsistă acum, erau duble în timpul guvernării Boc și la apogeul crizei mondiale. Deci este neclar la ce solidaritate socială se face referire în discursul justificativ al lui Băsescu.

Marea masă a cetățenilor, pentru care guvernul Boc-Băsescu a fost mai mult ciumă decât mumă, au intrat în dificultate atunci.

Este lesne de intuit ce a înseamnat pentru un datornic să piardă 25% din salariu, 15% din pensie sau să-și piardă locul de muncă. Românilor nu le lipseau în aceste condiții ofensele propagandei băsiste, care-i descriu acum ca pe un grup de inconștienți care s-au îndatorat iresponsabil.

FMI i-a răspuns sec dar la obiect lui Băsescu: „Noua schemă anunţată pentru susţinerea celor îndatoraţi din clasa de jos şi cea mijlocie le asigură extra-lichidităţi pentru următorii doi ani. Înţelegem că măsura este destinată celor care nu sunt în urmă cu datoria mai mult de 90 de zile cu scopul de a sprijini cererea internă slabă şi de a stimula economia în ansamblu.”

Nici răspunsul BNR nu s-a lăsat așteptat: “Proiectul schemei de stimulare a consumului prin măsuri fiscale (care să faciliteze pentru următorii doi ani o reeşalonare a creditelor contractate la bănci de populaţia cu venituri sub nivelul salariului mediu net pe economie) nu a implicat şi nu va implica, din partea Băncii Naţionale a României, niciun fel de decizii de politică monetară sau bancară. Schema în cauză se bazează, în esenţa ei, pe măsuri fiscale, fiind concepută, iniţiată şi dezvoltată de ministrul delegat pentru Buget, domnul Liviu Voinea. Semnificativ, în acest sens, este faptul că întreaga motivaţie a acestei măsuri a făcut obiectul unui articol publicat recent pe site-ul Financial Times sub semnătura domnului Voinea”, se sublinia în răspunsul BNR.

”O echipă din BNR adecvată temei propuse, formată din experţi din departamentele supraveghere, reglementare bancară, stabilitate financiară şi juridic, a participat la discuţiile cu echipa Ministerului Finanţelor, FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, furnizând date statistice şi făcând evaluări. Elementele considerate esenţiale de către experţii BNR (respectiv caracterul voluntar al schemei fiscale şi negocierea individuală de către debitori cu băncile comerciale) apar în forma actuală a proiectului”, se mai preciza în răspunsul BNR.

În aceste condiții este greu de admis sau de înțeles încăpățânarea cu care Traian Băsescu refuză să accepte o evidentă măsură reparatorie și care vine în primul rând în sprijinul ”sinistraților economici” ai guvernării Boc. Argumentația lui Traian Băsescu este șchioapă: acesta insistă că a ordonat tăierile abrupte de salarii și pensii din solidaritate socială și considerente naționale. Unde au dispărut acestea, în momentul de față, căci în ce spune Traian Băsescu nu se simte nici urmă de solidaritate națională sau grija pentru interesul națiunii, ci doar preocuparea ca nu cumva populația mulțumită să acorde care cumva un vot în plus adversarilor săi politici...