Economist Intelligence Unit trage un semnal de alarmă: Traian Băsescu ar putea cere prelungirea mandatului

Contextul politic din România este dominat de alegerile prezidențiale de la finalul anului, care au determinat deja realinieri strategice din partea actorilor politici. EIU subliniază faptul că ieșirea PNL de la guvernare a fost o decizie motivată electoral, dar care nu are un impact foarte mare datorită capacității PSD de a guverna în continuare cu sprijin din partea UDMR și a altor facțiuni parlamentare mai mici.

Totuși, unul dintre riscurile existente în 2014 ar fi tentativa lui Traian Băsescu de a cere prelungirea mandatului său ca președinte, pentru a compensa perioada în care a fost suspendat în 2012 și ținând cont că acesta este ultimul mandat constituțional al său. Această posibilitate ar destabiliza cursul electoral normal de anul acesta și ar putea genera probleme în plan economic.

Dar, arată experții EIU, imaginea economică de ansamblu pentru următorii ani este una pozitivă. Vizita delegației FMI în România în ianuarie-februarie 2014 a demonstrat că țara noastră este în acest moment pe calea cea bună, având majoritatea criteriilor de performanță și a benchmark-urilor structurale deja asigurate sau în curs de finalizare.

Potrivit EIU, misiunea FMI a lăudat succesul Guvernului în privința lansării ofertei publice la bursă pentru Romgaz și progresul înregistrat în cazul altor trei companii cu capital majoritar de stat – Hidroelectrica, Electrica și Complexul Energetic Oltenia. Astfel, liberalizarea prețurilor la energie este în linie dreaptă și va asigura coordonarea cu mediul european în domeniu.

Totodată, în urma negocierilor cu delegația FMI, EIU subliniază că Guvernul a anunțat o serie de măsuri fiscale menite să crească încasările și să reducă deficitul bugetar pentru perioada următoare. Acestea includ o creștere a salariului minim, reducerea cu 5% a contribuțiilor la fondul de asistență socială și creșterea cu 25% a redevențelor pentru exploatarea resurselor naturale.

Fiind atins obiectivul ambițios privind încasările, care au determinat o consolidare a deficitului la limita de 2,5% din PIB, EIU arată că autoritățile române au reușit să aplice în mod eficient și o disciplină fiscală extrem de utilă. Pentru 2014 se prevede o reducere a deficitului la 2,2% din PIB, respectându-se planul pe termen mediu de atingere a nivelului de 1% (ESA 95) în 2015.