Energia verde scoate mult FUM!

Energie verde. Fermele eoliene utilizează energia curată a vântului, însă polueză sonor, vizual şi electromagnetic. Panourile solare care captează imensa energie a soarelui conţin substanţe toxice. Centralele pe rumeguş maschează tăierile masive de păduri. Nu degeaba ele sunt plasate în zone cu astfel de activităţi: Harghita, Covasna, Suceava. Biocombustibilii introduşi obligatoriu în rezervoarele autovehiculelor se fac din plante care nu mai ajung în alimentaşţia noastră şi duc la creşterea preţului hranei în lume. Cine credea că energia verde este 100% curată se înşală. Studii recente arată că producerea de energie curată poluează în cele mai neaşteptate feluri.

Un medic pediatru din New York, Nina Pierpont, a urmărit câţiva ani starea de sănătate a unor persoane care locuiau lângă fermele eoliene din SUA, Italia şi Marea Britanie. Conform cercetării, turbinele pot cauza simptome de greaţă, dureri de cap, atacuri de panică şi chiar probleme cu inima. Mariana Alves-Pereira, cercetător la Universitatea Lusófona din Lisabona, a studiat impactul zgomotului de joasă frecvenţă emanat de ferme asupra sănătăţii umane şi a ajuns la aceleaşi concluzii: morile de vânt generează aşa numita boală a vibraţiilor.

Nu se ştie dacă anumite comunităţi din Germania au aflat de aceste studii, însă e cert că localnicii din Fell s-au împotrivit montării morilor pe dealurile de primprejur. Ei au fost susţinuţi de vecinii din Waldrach, Kasel sau Thomm. O iniţiativă similară au avut locuitorii din Handorf, după ce un fermier s-a gândit să ridice un mic parc eolian pentru a-şi asigura curentul electric. Oamenii cer să li se explice efectele negative ale unei astfel de investiţii şi se tem că morile noi apărute vor alunga bruma de turişti care vin în regiune.

Citeşte şi: România se va baza pe energia nucleară şi pe cărbune încă 20 de ani

Există şi la noi în ţară lucrări care arată că energia verde nu-i chiar aşa de curată. Mai mulţi cercetători de la Institutul de Proiectări în Automatizări, sucursala Cluj, precum şi profesori de la Universităţile din Cluj şi Braşov au proiectat în urmă cu câţiva ani un model hibrid hidro-eolian, iar în raportul ştiinţific pe care l-au publicat (Structură energetică hibridă hidro-eoliană. Modelare şi tunning pe staţie pilot Hidroeol) au prezentat efectele funcţionării turbinelor eoliene asupra mediului.

Potrivit acestora, există trei tipuri de poluare: vizuală, sonoră şi electromagnetică. Prima dintre ele poate duce la deterioarea peisajului, dacă turbinele nu sunt de aceeaşi mărime şi stil şi nu se rotesc în aceeaşi direcţie. Poluarea sonoră apare din cauza zgomotelor produse de funcţionarea sau vibraţiile elementelor reţelelor electrice şi în special a transformatoarelor. În privinţa poluării electromagnetice, autorii studiului vorbesc despre efectul Descărcării Corona, care apare în instalaţiile de înaltă şi foarte înaltă tensiune şi care este însoţit de apariţia unei succesiuni de impulsuri de curent de scurtă durată. Propagarea acestor curenţi determină, conform sursei, apariţia de câmpuri electromagnetice perturbatoare, de frecvenţă şi amplitudine diferite, şi care conduc la distorsionarea semnalelor utile ale emisiilor radio şi de televiziune.

În autorizaţiile pe care autorităţile le eliberează dezvoltatorilor se stipulează că pe termen scurt mediul este impactat de apariţia deşeurilor, de schimbarea destinaţiei terenului arabil, de posibilele accidente la locul de muncă, iar pe termen lung impedimentele vor persista în ceea ce priveşte deşeurile şi starea peisajului.

Tehnologii poluante. Herbert Inhaber, consilier ştiinţific la Agenţia canadiană de control a activităţilor nucleare,vine cu informaţii destul de îngrijorătoare. „Producţia metalelor necesare în numeroasele tehnologii neconvenţionale impune arderea  cărbunelui, iar acest lucru va conduce la poluarea aerului. În plus, este nevoie de un sistem de back-up necesar atunci când soarele nu străluceşte sau vântul nu suflă (adică o centrală pe gaze naturale sau o hidrocentrală - n.r.)”, susţine Inhaber într-un articol publicat în New Scientist. El susţine că pentru construcţia unor ferme eoliene, fotovoltaice, geotermale etc. se consumă mult mai multe materiale şi cerinţe de timp decât în cazul sistemelor convenţionale.

Citeşte şi: Boom-ul eolienelor a încetinit. Anul acesta se vor ridica mai puţine mori decât s-a estimat

Energia fotovoltaică nu generează direct efecte negative pentru cei din jur, în schimb fabricarea panourilor solare prezintă foarte multe riscuri din cauza toxicităţii unor componenţi, precum cadmiu, teluri, siliciu. În plus, fermele solare înghit mult teren agricol. Panourile solare instalate pentru o fermă de 1 MW ocupă o suprafaţă de teren de 3 hectare. Spre deosebire de parcurile eoliene, unde printre stâlpii morilor se poate face agricultură, la cele solare terenul este pierdut.

Pierderea terenurilor este o problemă ce se întâlneşte şi la producţia de biocombustibili. De câţiva ani, în UE este obligatorie introducerea biocomponenţilor în rezervoarele maşinilor, însă producerea acestora se face din plante care nu mai ajung astfel în circuitul alimentar. FAO, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie, a atras atenţia că biocombustibilii cresc preţurile la alimente pe plan mondial şi a cerut SUA, dar cu bătaie mai lungă spre Uniunea Europeană, să renunţe la producţia biocomponenţilor din cereale.

Centralele electrice sunt situate în zone cu multe păduri şi vin adesea în completarea activităţii de exploatare a acestora. La noi, exemplele cele mai concrete sunt la Rădăuţi, Taşca, Întorsura Buzăului etc., regiuni cunoscute pentru tăierea masivă a copacilor.