Era Blejnar s-a încheiat și se simte

Acțiunea a implicat peste 160 de percheziții desfășurate în Bucureşti şi judeţele Prahova, Giurgiu, Arad, Călăraşi şi Ialomiţa și a condus la numeroase rețineri. Mai mult, procurorii au dispus și percheziția locuinţei şi biroului procurorului Angela Nicolae, şef de birou la Parchetul instanţei supreme, care ar fi suspectată de trafic de influenţă. De asemenea, în dosar este cercetat chiar și un senator, acuzat la rândul său că și-ar fi folosit influența pentru a proteja gruparea infracțională.

Desigur, toate aceste acuzații vor trebui confirmate de către instanțele de judecată. Până la acel moment însă, important este că, iată, DNA-ul a trecut și la acele cazuri de infracționalitate economică al căror efect se resimte din plin la nivelul bugetului, acolo unde România înregistrează un deficit de 3,6 miliarde de lei pe partea de colectare a veniturilor provenite din taxe și impozite.

Nu întâmplător, acțiunea DNA vine în contextul în care de la nivelul cabinetului au fost transmise o serie de mesaje clare, prin care se solicită tuturor instituțiilor cu rol în combaterea evaziunii fiscale să își facă datoria. Printre aceste semnale se numără și declarația premierului Victor Ponta, care a subliniat necesitatea întăririi eforturilor care se fac în această privință și a cerut în mod explicit procurorilor și serviciilor să intervină pentru stoparea macrocriminalității.

Pe lângă mesajele transmise public, cabinetul a acționat de această dată și instituțional, prin intermediul Grupul Interministerial Strategic (GIS). Organismul, înființat în subordinea primului-ministru, Victor Ponta şi coordonat de vicepremierul Gabriel Oprea este menit să asigure o interfață instituțională care să permită mai buna colaborare a instituțiilor cu rol direct în prevenirea macrocriminalității, și în mod special a evaziunii fiscale. Coincidenţă sau nu, acțiunea procurorilor DNA are loc la numai două zile după reuniunea GIS.

Guvernul face astfel pași concreți pentru a stăvili evaziunea fiscală, fenomen care amenință să pună în pericol însăși stabilitatea bugetară. România nu își mai poate permite să se lase furată de diverşi băieţi deştepţi care eludează plata obligațiilor financiare către stat şi fac o concurenţă neloială celor care muncesc şi îşi plătesc cinstit dările către stat din care se susţin toate serviciile şi investiţiile publice.

Acțiunea desfășurată de către DNA arată că epoca Blejnar, în care acești agenți economici își desfășurau afacerile oneroase liniștiți, în timp ce șeful Fiscului și procurorii vegheau să nu fie deranjați, a apus. Statul român este decis să reinstaureze ordinea în sistem și să destructureze acele rețele infracționale care practică evaziunea fiscală, indiferent de ramificațiile politice și instituționale pe care acestea și le-au construit. După mult timp în care fenomenul canceros al evaziunii s-a extins în economia românească, intervenția în forță a autorităților arată clar că niciun contribuabil necinstit nu mai este la adăpost. Încet-încet, singura soluție pe care oamenii de afaceri o vor mai avea la îndemână va rămâne una simplă şi care se întâmplă peste tot în ţările dezvoltate: spirit antreprenorial, viziune de afaceri, muncă cinstită şi plata corectă a taxelor şi impozitelor.