Europarlamentare 2014: O victorie previzibilă pentru social-democrați
Procesul de votare la scrutinul din 25 mai 2014 pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European a început. Desigur, mai întâi în afara ţării, la secţiile de votare organizate în Australia, în noaptea de sâmbătă spre duminică, ora României.
Campania electorală din această lună s-a concentrat mai ales pe bătălia politică internă, iar unele evenimente de PR au atras mai mult atenția publicului românesc decât discuțiile pe teme europene. Totuși, în ceasul al 12-lea, merită menționat faptul că există unele domenii în care europarlamentarii români, mai ales cei care fac parte din Partidul Socialiștilor Europeni (PES) au avut rezultate de excepție. Ne putem referi aici la discuțiile din PE privind schimbările climatice și reglementarea utilizării de culturi agricole modificate genetic, unde eurodeputații PSD sunt printre cei mai activi din Europa, potrivit site-ului score-ep.org.
Deși miza este mare pentru Uniunea Europeană și bătălia dintre principalele partide de pe continent nu este una încheiată, putem considera că rezultatele din România sunt, în mare parte, deja cunoscute.
Există slabe șanse ca ziua votului să aducă surprize majore în privința scorurilor pe care partidele le vor înregistra. Sondajele din ultima vreme dau cota Alianței PSD-UNPR-PC în jurul valorii de 45%, PNL 17-18%, iar PMP și PDL se bat pentru pe locurile 3 și 4, încercând fiecare să depășească 10%.
După cum se poate observa, Alianța condusă de PSD domină jocul electoral din această primăvară, mai ales datorită strategiilor politice interesante care au permis loializarea unei bune părți a electoratului USL, după ruperea Uniunii de către PNL la începutul anului.
De fapt, campania electorală a PSD a fost cam singura vizibilă la nivel național, iar sintagmele “Mândri că suntem români” și “USL Trăiește!” au ajuns să fie recunoscute mult mai ușor decât sloganurile celorlalte partide.
În general campania pentru europarlamentare a avut un efect minim asupra electoratului, dar a reprezentat un test mai ales pentru PSD și PNL în sensul clarificării identității după ruperea USL – un meci care a fost câștigat detașat de către social-democrați, în detrimentul liberalilor.
Din păcate Crin Antonescu nu s-a bucurat aproape deloc de vizibilitate mediatică și nu a fost în stare să atragă atenția nici prin campania PNL, care a avut ca cea mai memorabilă frază “Schimbă ora României”, propunerea ca țara noastră să facă o tranziție de 1 oră în materie de fus orar către Occident. Ideea nu este una seacă, dar cu siguranță nu a avut priză la publicul românesc.
Mai departe, PDL a avut una dintre cele mai plictisitoare campanii din ultimii ani și se pare că nu a reușit să oprească trendul descrescător pe care se află de la scindarea partidului și se apropie de un scor de 10%. Organizații teritoriale au cedat în campanie, demobilizate de conducerea centrală defectuoasă. Este important de subliniat că în ultimele zile ale campaniei electorale doi primari importanți ai PDL, Emil Boc de la Cluj și Constantin Gherghe de la Drobeta-Turnu Severin, au dat semne puternice de susținere pentru candidații Mișcării Populare.
Totuși, chiar și cu o mobilizare masivă a electoratului, PMP-ul lui Traian Băsescu rămâne tot sub 10%, fiind principalul competitor al democrat-liberalilor. De fapt, miza cea mai mare a Mișcării Populare este intrarea în Parlamentul European, în condițiile în care participarea în zonele urbane va fi probabil foarte mică, iar acolo este concentrată majoritatea electoratului PMP.
După ce vom vedea rezultatele votului, vom putea spune clar care vor fi strategiile adoptate de partide în drumul către alegerile Prezidențiale – adevărata miză electorală a acestui an.