FOTO Faimoase în LUME, necunoscute în România. Patru românce care au scris istorie

Elisa Leonida Zamfirescu: prima femeie inginer din lume.

S-a născut pe 10 noiembrie 1887 în Galați. După terminarea liceului, a încercat să se înscrie la Școala Poduri și Șosele din București, însă, din pricina prejudecăților a fost respinsă. Așa că a plecat la Berlin și, în 1909, s-a înscris la la Academia Regală Tehnică. În momentul înscrierii, decanul a încercat s-o convingă să renunțe, invocând “cei trei K” (kirche, kinder, küche – biserica, copiii, bucătăria) definitorii pentru profilul de atunci al femeii. Elisa nu s-a răzgândit și, în 1912 a absolvit cu brio Academia, devenind prima femeie inginer din lume. A fost șefă a laboratoarelor Institutului Geologic al României și, în paralel, a activat ca profesoară de fizică și chimie.

Sarmiza Bilcescu: prima femeie avocat din Europa și prima femeie care și-a luat doctoratul în Drept.

S-a născut pe 27 aprilie 1867, în București. În 1884 s-a înscris la Facultatea de drept a Universității din Paris. Decanul de atunci, Edmond De Santerre, avea să declare: “Ne-am temut să îi acordăm domnișoarei Bilcescu avizul pentru cererea sa, temându-ne că vom fi nevoiți să facem poliție prin amfiteatre”. Mai mult: după ce a fost admisă, portarului facultății nu i se dădea dreptul să îi permită accesul în instituție. Așa că românca a fost nevoită să se plângă conducerii facultății, aducând ca argument faptul că pe frontispiciul clădirii stă înscris “libertate, egalitate, fraternitate”. Și astfel se face că, la încheierea primului an de studii, Edmond De Santerre s-a adresat tuturor studenților, menționând “înverșunarea pentru care merită toate laudele și conduita exemplară” a Sarmizei, mulțumind tuturor băieților pentru faptul că “au primit-o ca pe o soră”. O declarație primită cu aplauze de către toți cei prezenți. În 1887 și-a luat licența în Drept, iar în anul 1890 doctoratul în Drept (cu doi ani mai devreme decât Jeanne Chauvin, prima femei din Franța care a reușit acest lucru). În 1891 a fost admisă în Baroul Ilfov, dar, cu toate acestea, Sarmiza Bilcescu nu a practicat niciodată avocatura.

Anna de Noailles: prima femeie comandor a Legiunii de Onoare franceze și prima femeie primită în Academia Regală Belgiană.

Anna de Noailles, fiica prințului Grigore Brâncoveanu, s-a născut la Paris, pe 15 noiembrie 1876. Și-a făcut debutul poetic în 1899, iar doi ani mai târziu, primul său volum de poezii – Le Cœur innombrable – este atât de apreciat încât devine prima femeie admisă în prestigioasa Academie Regală Belgiană a Limbilor și Literaturii Franceze. Devine apoi membră a exclusivistei Academii Franceze, care, în 1921, i-a și acordat Marele Premiu pentru literatură. Este, de asemenea, prima femeie care a primit distincția de comandor al Legiunii de Onoare, iar Nicolae Iorga o considera “cel mai mare poet francez”, neuitând să adauge că “dinspre partea tatălui este româncă”. Anna de Noailles era admirată de mai toți marii artiști parizieni (Proust, Cocteau, Colette, Valery, Gide, sunt doar câteva nume) iar August Rodin i-a sculptat chipul în marmură (o operă de artă care poate fi admirată la Muzeul Metropolitan din New York).

Vera Atkins: cea mai importantă femeie-spion din cel de-al Doilea Război Mondial.

S-a născut în Galați, pe 16 iunie 1908 și a emigrat în Marea Britanie în 1933. Studiază la Paris, la Sorbona, iar în 1941, la întoarcerea în Anglia, se alătură Serviciului de Operațiuni Speciale(SOE). Aici îi sunt încredințate cele mai sensibile misiuni: acelea de recruta și plasa femeile spion. “De o inteligență feroce, comportament dintr-o bucată și abilități de informator excepționale, Vera a condus nenumărate misiuni în anii ’30. După ce a înaintat în pozițiile executive ale SEO, o agenție înființată de către Winston Churchill, a devenit șefa unei armate clandestine. Echipa ei se înfiltra adânc în liniile inamice, lua legătura cu luptătorii Rezistenței, distrugea ținte vitale, ajuta prizonierii Aliați să evadeze, asasina soldați germani și transmitea informații Londrei”, se arată în cartea numită, cum altfel, “Spymistress: The Life of Vera Atkins, the Greatest Female Secret Agent of World War II”. S-a retras din serviciul activ în 1947, într-un sat din Anglia, unde în anul 2000, a și murit. Se spune că este una dintre femeile care au inspirat celebrul personaj Moneypenny, frumoasa secretară a șefei agentului James Bond.

Sursa: webcultura.ro.