Fundaţia pentru o Societate Deschisă: Doar 34 de partide locale au depus cereri de înfiinţare pe noua legislaţie

Potrivit acestui material, una din principalele mize ale modificării legii partidelor a fost revitalizarea vieţii politice locale. Grupurile civice pot să profite de oportunitatea înfiinţării uşoare a unui partid politic, cu doar trei membri fondatori, pentru a participa la alegeri, însă această oportunitate a fost folosită doar parţial. 

În judeţul Iaşi, unde au fost înregistrate deja cinci cereri pentru partide locale şi una pentru un partid regional, pare a fi cea mai mare dorinţă de implicare politică a cetăţenilor, poate şi pe fondul scandalurilor în care sunt implicaţi liderii locali ai principalelor partide. Câte trei cereri au venit din Arad şi Constanţa, şapte judeţe sunt cu câte două cereri, iar alte nouă judeţe cu câte o cerere de înfiinţare a unui nou partid cu obiective preponderent locale. 

În judeţul Iaşi, prima formaţiune locală care a primit decizie de admitere la tribunal este Partidul pentru Dezvoltare şi Progres Social, înregistrat de un grup de cetăţeni din comuna Popricani, însă formaţiunea este discretă cu privire la membri şi la intenţiile sale. În schimb, Partidul Pentru Iaşi, deşi încă nu are decizia de admitere, a anunţat candidaţi la primărie şi consiliul local, veniţi toţi din mediul privat sau din societatea civilă. Un alt grup de iniţiativă, Partidul Alternativa Civilă, a primit o decizie de respingere şi nu a mai revenit cu o nouă cerere. Cea mai nouă solicitare vine din partea Partidului Fapta şi este iniţiativa editorilor ziarului cu acelaşi nume. 

În judeţul Constanţa, din trei cereri de înfiinţare a unor partide două sunt la Medgidia. În timp ce Partidul Casa Mea aşteaptă decizia tribunalului, Mişcarea pentru Medgidia a fost respinsă la primul termen de judecată. Despre Liga Organizată a Regiunilor Drepte nu prea există informaţii, dosarul fiind încă în curs de judecare. Unul din membrii fondatori, Constantin Frăţilă, fost arbitru al Federaţiei Române de Fotbal, devenit între timp om de afaceri, a făcut parte din Partidul Democrat la începutul anilor 2000. 

Tot trei grupuri de iniţiativă au apărut şi în judeţul Arad. Partidul Alternativei de Vest este fondat de un grup de foşti membri M10, inclusiv fostul coordonator local al formaţiunii conduse de Monica Macovei. Partidul Mândri că suntem Arădeni derivă din portalul de ştiri cu un nume similar, dar înregistrarea a fost respinsă de Tribunalul Bucureşti. O a treia formaţiune politică, care nu are o decizie de admitere în instanţă, este Alianţa pentru Arad. 

În judeţul Argeş au fost doar două iniţiative locale până în prezent, ambele primind decizii favorabile în instanţă. Partidul Agricultorilor din România poate fi considerat urmaşul ideatic al Mişcării Agricultorilor din România, pe lista căruia a candidat la europarlamentare unul din membrii fondatori ai noii formaţiuni argeşene. Partidul pentru Argeş şi Muscel este înfiinţat de un fost senator PDL de Dâmboviţa. 

Conform materialului, oarecum surprinzător, în Bucureşti, unde sunt numeroase grupuri civice active, sunt doar două partide noi, ambele deja înregistrate. Primul este Uniunea Salvaţi Bucureştiul, organizată în jurul lui Nicuşor Dan, fost candidat independent la Primărie, iar al doilea - Partidul 200 pentru Bucureşti (200B). 

Două iniţiative au fost şi în judeţul Vâlcea. Un om de afaceri local a încercat să înfiinţeze Partidul Vâlcea Turistică, dar a renunţat după ce a primit două decizii negative din partea judecătorilor. Un parcurs dificil are şi Partidul Vâlcenilor, a cărui primă încercare de dobândire a personalităţii juridice a fost respinsă de tribunal. După ce au făcut în prima instanţă apel, în luna decembrie 2015, membrii fondatori au depus din nou actele, sperând că vor avea mai mult succes. 

Din judeţul Braşov au pornit două iniţiative locale, ambele din oraşe mai mici. Partidul Ţării Făgăraşului a fost respins, în timp ce Uniunea pentru Codlea a depus actele de puţin timp, la iniţiativa unui cunoscut activist civic local, care a mai încercat să candideze independent la alegerile europarlamentare din 2014. 

În Maramureş, ambele iniţiative sunt momentan în curs de judecare. Partidul Uniunii Pensionarilor şi Oamenilor Săraci din Maramureş este puţin prezent în spaţiul public. În schimb, Partidul Maramureşenilor este fondat de un cunoscut om de afaceri şi politician local, fost deputat PSD, trecut şi pe la PNL. 

În judeţul Mureş există două iniţiative locale: Uniunea Independentă pentru Sighişoara, al cărui dosar este în curs de judecare, şi Partidul Oamenilor Liberi, unul dintre primele partide aprobate după promulgarea noii legi a partidelor politice. 

Prima formaţiune care a încercat înregistrarea în judeţul Suceava a fost Uniunea pentru Rădăuţi, la iniţiativa unui consilier local trecut prin UNPR şi PSD, dar cererea a fost respinsă în luna decembrie 2015 de tribunal. O nouă cerere a venit la începutul lunii februarie din partea Partidului Alianţa pentru Bucovina, însă membrii fondatori nu au făcut deocamdată publice programul şi statutul partidului. 

În nouă judeţe există câte o cerere de înfiinţare. Este vorba de Alba (Partidul Naţional Român din Alba Iulia), Bihor (Partidul Cinste şi Prosperitate, comuna Popeşti), Botoşani (Partidul Botoşănenilor), Cluj (Pentru Cluj), Dolj (Partidul Mişcarea Liberală), Galaţi (Partidul Gălăţenilor), Ilfov (Alianţa pentru Domneşti), Timiş (Partidul Renaşterea Săcălazului) şi Vrancea (Partidul Vrancea Noastră). 

Schimbarea legii partidelor a crescut interesul faţă de politică şi în diasporă. La Tribunalul Bucureşti au fost înregistrate deja trei cereri pentru formaţiuni fondate de români plecaţi în străinătate: Partidul Diasporei Creştin Democrate, Partidul Românilor de Pretutindeni şi Partidul Diaspora Română. Primele două partide au printre fondatori persoane care au activat în organizaţiile pentru diaspora ale unor partide tradiţionale. 

Alte comitete de iniţiativă au urmărit fondarea unor partide regionale. Primul a fost Partidul Transilvania Democratică, respins însă de tribunal. A doua încercare, care a avut şi succes, este Partidul Forţa Moldova, al cărui preşedinte fondator este un fost deputat PNŢCD din Iaşi şi fost coordonator al filialei locale a Partidului M10.