CUTREMURĂTOR! Gabriel Cotabiţă a PREVESTIT nenorocirea. Ce a spus artistul în dimineaţa fatidică
Gabriel Cotabiţă a acordat ultimul interviu presei cu doar câteva ore înainte de infarct. Jurnalistul Radu Buzaiaunu, cel care a stat de vorbă cu artistul, a afirmat că Gabriel deborda de veselie şi optmism, insă cu toate acestea cântăreţul a adus în discuţie şi subiectul "sfârşitului".
Radu Buzaiaunu a publicat pe site-ul său o parte din coneversaţia lor:
R: De unde si vorba cantecului, trece vremea…
Gabriel Cotabita: Asta nu e vorba cantecului. Sigur ca trece. Si e bine ca trece. Problema e cum trece.
R: Ca vremurile, au trecut pe langa noi, doi oameni in varsta tinandu-se de mana. Spre 80 de ani. Ai in minte deznodamantul acesta?
Gabriel Cotabita: Nu ma gandesc la chestia asta. Am avut teama asta a singuratatii. Ca de fapt asta e intrebarea ta. Am avut-o acum vreo 20 de ani cand am terminat albumul ”Prizonier”. Am avut acolo un text senzational la un cantec fantastic, care se numeste ” un simplu trecator”. Era o poveste fantastica, pe care am vazut-o cu ochii mei. Era vorba despre singuratate. Ma uitam pe o fereastra si vedeam pe o banca un batran, stand langa porumbei. Un batran pe care parea ca viata l-a tot lovit. Ca pe cel pe care l-am vazut trecand mai devreme. Arunca firimituri la porumbei. La un moment dat a venit catre el o batranica, l-a luat de brat si au plecat impreuna. Sigur, e frumos. Dar avem un banc celebru. Cu omul pe patul de moarte, stand inconjurat de sotie si de toata familia si putin incurcat ca, desi are cine sa-i aduca un pahar cu apa, totusi nu-i este sete. Eu am rezolvat problema singuratatii.
Gabriel Cotabita: Femeia care m-a marcat cel mai mult e mama. E cea mai importanta. Toate celalalte sunt incercari nereusite de a o inlocui. Cum face fiecare barbat.
R: Prezentul. Cum e prezentul?
Gabriel Cotabita: Nu ma vait si nici nu fac destainuiri. Totul e in regula, ba chiar spectaculos. Ma bucur de viata. Si e bine cand te bucuri de viata.