Guvernul a aprobat noul Program. Care sunt principalele direcţii de acţiune şi măsuri

Aşa cum a declarat în repetate rânduri premierul Victor Ponta, noua majoritate îşi propune să continue proiectele USL-ului validate de români în alegerile din decembrie 2012. De asemenea, programul trimis Parlamentului conţine din punct de vedere economic şi social o serie de măsuri noi, gândite să capitalizeze trendul crescător înregistrat de economia românească în ultimul an şi jumătate, atât în avantajul mediului economic cât şi al românilor simpli.

Din punct de vedere al strategiei economice, Programul guvernului îşi propune să flexibilizeze şi în acelaşi timp să lărgească cadrul de impozitare din România, miza principală fiind de a creşte colectarea la buget.

În primul rând, programul economic conţine o serie de măsuri de relaxare fiscală gândite să stimuleze atât dezvolatarea economică cât şi scăderea ponderilor pe care economia neagră sau gri le au în raport cu economia fiscalizată din România. Astfel, noul guvern condus de Victor Ponta îşi propune în primul rând o măsură majoră în ceea ce priveşte cea mai importantă taxă pe care statul o percepe, TVA-ul urmând să fie redus la 19%. În prezent, valoarea de 24% a taxei este una din cele mai mari din Uniunea Europeană. După reducerea cu 5% dorită de guvern, ţara noastră ar urma să aibă una din cele mai scăzute TVA-uri din spaţiul comunitar, comparabilă cu ceea ce se întâmplă în Germania sau în Austria. Măsura este gândită în primul rând să flexibilizeze cadrul fiscal din România şi să scoată la lumină suficient de multe schimburi economice încât să asigure un efect bugetar pozitiv prin creşterea gradului de colectare.

Tot legat de această taxă, guvernul îşi propune să extindă programul de reducerea TVA-ului la pâine şi produse de panificaţie, urmând ca valoarea specială de 9% să fie aplicată şi altor categorii de produse alimentare de bază. Rezultatele consemnate după şase luni de la introducerea TVA-ului difenţiat la produsele de panificaţie arată că efectul bugetar şi economic a fost pozitiv, crescând atât încasările la buget cât şi consumul. Astfel, deja se vorbeşte despre luna iulie ca dată pentru reducerea TVA-ului la produsele din carne, urmând ca în funcţie de rezultatele acestei decizii, aplicarea unui TVA de 9% să aibă loc şi în cazul altor produse alimentare. Aceste măsuri vor fi în primul rând în beneficiul românilor, în bugetul cărora hrana încă ocupă o pondere semnificativă. Astfel, scăderea preţurilor la produsele agro-alimentare înseamnă că populaţia va rămâne cu mai mulţi bani în buzunar, o parte din ei urmând să reintre în economie prin creşterea consumului de alte bunuri.

În sprijinul românilor vine şi intenţia guvernului de a regândi sistemul de impozitare aplicat veniturilor salariale, trecându-se de la cota unică de 16% la cote diferenţiate de 8%, 12% şi 16%, stabilite pe grile de venit. Cotele diferenţiate vor funcţiona în paralel cu un nou sistem de deduceri fiscale, mecanism care operează cu succes în majoritatea statelor dezvoltate din punct de vedere economic. Dacă adăugăm măsurilor prezentate anterior şi creşterea până în 2017 a salariului minim pe economie până la 1.100 lei, atunci avem imaginea de ansamblu a unei strategii fiscale şi economice coerente, gândită în primul rând să stimuleze consumul, ca manieră de a creşte producţia de bunuri şi servicii.

Tot din punct de vedere al stategiei fiscale, guvernul doreşte să reducă CAS-ul cu 5%, decizie menită în egală măsură să creeze noi locuri de muncă cât şi să scoată din economia neagră pe cele deja existente. Tot în ajutorul întreprinzătorilor vine şi proiectul de renunţare la impozitul aplicat profitului reinvestit, prin care executivul vrea să stimuleze atât capitalizarea economiei româneşti din surse interne, dar şi modernizarea mijloacelor tehnice de producţie ale companiilor din România.

Mediul de afaceri din ţara noastră va fi de asemnea ajutat şi printr-o serie de măsuri legislative menite să reducă cheltuielile cu birocraţia şi fiscalitatea, urmând să fie desfiinţate anumite tarife, avize sau alte autorizaţii. Astfel, executivul speră să atingă obiectivul de a reforma regimul general al reglementărilor, reducerea acestuia urmând să aibă o serie de efecte în ceea ce priveşte creşterea competitivităţii economiei româneşti.

De asemenea, guvernul vrea să îmbunătăţească exerciţiul bugetar şi prin alinierea redevenţelor încasate de autorităţile române la media europeană, ca urmare a concesionării activelor statului. Din acest punct de vedere, renegocierea sistemului de redevenţe la petrol şi gaze ce va avea loc anul acesta reprezintă poate cea mai important test pe care executivul îl va avea de trecut anul acesta.

Cu toate aceste, hotărârea prevăzută în Programul înaintat Parlamentului care ar putea avea cel mai mare impact social este cea legată de redefinirea manierei de funcţionare a sistemului de pensii din România. În condiţiile în care ţara noastră se înregistrează un fenomen de îmbătrânire a populaţiei, Guvernul îşi va asuma dezvoltarea unui sistem de pensii bazat pe conturi individuale de economisire, gândit să să preia un procent tot mai mare din sumele ce trec prin sistemul de pensii din România. Acest nou sistem va fi mult mai durabil deoarece el va fi construit în jurul principiul contributivităţii şi al responsabilităţii individuale, fără însă a afecta veniturilor beneficiarilor în plată.

Din momentul în care a ajuns la putere, cabinetul condus de Victor Ponta şi-a dovedit eficienţa în construirea şi implementarea unei strategii de guvernare benefică României. Din acest punct de vedere, documentul care va fi prezentat în Parlament săptămâna viitoare nu reprezintă decât o continuare a programului de guvernare aprobat în Parlament pe 21 decembrie 2012, majoritatea elementelor noi fiind doar schimbări datorate modificării situaţiei economice din România. În realitate, echipa lui Victor Ponta nu a făcut decât să flexibilizeze anumite elemente din programul USL, având în vedere îmbunătăţirea perspectivelor românilor ce a avut loc între 2012 şi 2014.