Guvernul continuă curățenia în instituțiile de stat
De la preluarea guvernării de către USL, una dintre prioritățile de acțiune constante ale cabinetelor conduse de Victor Ponta a fost legată de stoparea risipei în cheltuirea banilor publici.
După ce în perioada în care PDL s-a aflat la guvernare, bugetul de stat ajunsese să finanțeze până și achiziționarea de parfumuri și creme de înfrumusețare, eradicarea acestor practici devenise o necesitate absolută din perspectiva reclădirii încrederii românilor în instituțiile unui stat ai cărui demnitari se scăldau în lux în timp ce majoritatea populației a fost obligată să suporte cu stoicism măsuri extrem de dure de austeritate. În plus, prin reinstaurarea ordinii în sistemul de gestiune a fondurilor publice și reașezarea lui pe baze raționale, cabinetele conduse de Victor Ponta au reușit să disponibilizeze resurse bugetare importante, care au putut fi direcționate către prioritățile reale de guvernare.
În acest sens, după preluarea guvernării de către USL a fost declanșat un amplu proces de auditare a cheltuielilor efectuate de către instituțiile publice. Și, pe măsură ce anchetele inspectorilor guvernamentali au avansat, lista cu sesizări către Parchet a devenit din ce în ce mai lungă.
Ultima instituție intrată pe această listă este Fondul Român de Contragarantare. Chiar dacă activitatea instituției este mai puțin cunoscută publicului larg, rolul său nu este deloc de neglijat. Fondul are ca sarcină contragarantarea garanțiilor acordate de fondurile de garantare legal înființate pentru creditele și alte instrumente de finanțare contractate de întreprinderile mici și mijlocii.
Ca în cazul multor alte instituții de stat existente sau înființate în perioada guvernărilor PDL-iste, Fondul a fost pentru mult timp doar un alt loc călduț în care clientela de partid a fost instalată confortabil, ca să toace banii publici. Raportul inspectorilor guvernamentali este cât se poate de grăitor în acest sens.
La înființarea Fondului, cabinetul Boc a ”uitat” să stabilească și limitele generale ale remunerațiilor membrilor Directoratului. Ca urmare, în perioada scursă de atunci Fondul a cheltuit nu mai puțin de 4,6 milioane lei pentru remuneraţii/indemnizaţii brute acordate membrilor Consilului de supraveghere. Astfel, între decembrie 2009 și august 2013, doar în buzunarul președintelui Consiliului de Supraveghere, Ionel Popescu, au intrat 1,8 milioane lei. Acest domn Popescu, pe care mulți îl știm, este același care, în 2009, făcea următoarele afirmații: „La noi, până acum, bugetarii nu au simţit în niciun fel criza, în afară de 100-200 de angajaţi de la Palatul Victoria, care au fost daţi afară. Este nevoie de o reducere substanţială a cheltuielilor cu salariile angajaţilor la stat. Sunt şi metode mixte, nu numai concedierea sau scăderea salariilor. S-ar putea reduce, cu o zi pe lună, programul lor de lucru, de exemplu. Important este să fie reduse aceste cheltuieli”. Probabil că domnul Popescu vroia să bage mai mulți bani în buzunar.
Și, ca și cum aceste cheltuieli cu salarizarea nu ar fi fost de ajuns, în aceeași perioadă, Fondul a cheltuit 66.000 de lei pentru mese de protocol cu foie gras, piept de raţă, muşchi de vită, chateaubriand, purcel la cuptor, pară în sos de vin şi băuturi alcoolice la preţul de 100 lei/sticla.
Cât privește activitatea Fondului, lipsa de notorietate a instituției este cât se poate de grăitoare. Preocupați probil să digere mesele copioase pe care le luau din banii contribuabililor, membrii din conducerea Fondului au dat complet uitării sarcinile de serviciu, motiv pentru care instituția a jucat un rol aproape inexistent în sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii.