Guvernul limitează lăcomia băncilor
Guvernul are pregătit un proiect de Ordonanţă de Urgenţă care limitează comisionele interbancare. Astfel, banca emitentă a unui card nu poate opri mai mult de 0,2% din valoarea fiecărei operaţiuni desfăşurate în terminalele altei bănci (la cardurile de debit), sau de 0,3%, la cele de credit.
Umblă vorba în târg că deşi are o largă majoritate parlamentară Guvernul USL nu a reuşit să pornească până acum reformele necesare în varii domenii. Zvonacii au toate argumentele să trâmbiţeze astfel, bazându-se pe opoziţia venită dinspre Cotroceni, Traian Băsescu respingând cu perseverenţa unui campion la ping-pong toate legile puterii, indiferent de consecinţe, multe deloc plăcute, cum ar fi acordul cu Fondul Monetar Internaţional.
Pornind la drum cu acest handicap, cu Băsescu în postura lui Gică Contra, Executivul a luat numeroase măsuri care au produs seisme serioase în sistemul împământenit în epoca Băsescu-Boc. Lovitura cea mai grea a primit-o camarila pedelistă a băieţilor deştepţi, fie că vorbim de Hidroelectrica (Adriean Videanu), Oltchim (Cristian Boureanu), CFR (Băsescu - Berceanu - Boagiu). Firmele căpuşă agreate de personajele marcate în paranteză, am doar câteva exemple, au prejudiciat statul cu sute de milioane de euro. Tot la acest capitol, se poate încadra şi Legea privind despăgubirea foştilor proprietari îndreptată împotriva samsarilor imobiliari care a provocat un disconfort vizibil lui Mihai Răzvan Ungureanu şi Alin Tişe, mâna dreaptă a lui Boc.
Echipa Ponta s-a concentrat asupra altor două sectoare de activitate lăsate în paragină în ultimii ani. Agricultura, oaia neagră a PDL-ului, cu deficite mari de producţie cauzate de întârzierile la plata subvenţiilor pentru fermieri, a primit infuzii substanţiale de capital; în timp ce Industria şi mediul de afaceri, cocoşaţi de mărirea TVA, au îngroşat rândurile economiei subterane. Guvernul USL va implementa anul acesta reducerea CAS-ului, va aloca bonificaţii pentru antreprenorii care îşi plătesc în avans taxele, totodată, va curăţa mediul privat de ţepari, prin Legea insolvenţei.
Domeniul bancar privit de mulţi ca o anexă exclusivă a Băncii Naţionale Române a reprezentat pentru guvernanţi un fel de Zona 51. Între Palatul Victoria şi Palatul BNR, până deunăzi, nu exista o corelare între politica economică guvernamentală şi controlul pieţei interbancare. În ultimul an, BNR a tradus perfect strategia Executivului şi rezultatele obţinute, drept urmare a redus constant rata dobânzii la politica monetară, de la 5,25 la 3,75%, minimul istoric după 1990. În plus, Banca Centrală a micşorat cu două puncte procentuale rezervele minime obligatorii la băncii. Obiectivul zero îl cunoaştem cu toţii - repornirea creditării, esenţială pentru turarea la maxim a motoarelor din economie. Premisele sunt optimiste - dobânzile pentru creditele ipotecare în lei şi euro s-au egalizat, ratingul de ţară este aşteptat să treacă într-o nouă etapă, la categoria „investment grade“, potrivit evaluărilor Standard & Poor's.
Ultimul obstacol îl reprezintă lăcomia băncilor care cu toate că stau pe un munte de lichidităţi renunţă greu la unele comisioane. Guvernul a sesizat acest aspect nelipsit de importanţă şi are pregătit un proiect de Ordonanţă de Urgenţă care limitează comisionele interbancare. Astfel, banca emitentă a unui card nu poate opri mai mult de 0,2% din valoarea fiecărei operaţiuni desfăşurate în terminalele altei bănci (la cardurile de debit), sau de 0,3%, la cele de credit.
Cealaltă veste bună - Guvernul vrea să introducă clauze minime în contractele dintre băncile care instalează terminale electronice de plată sau operează plăţi electronice şi comercianţii care le utilizează, pentru ca firmele să cunoască în detaliu costurile pe care le vor suporta.
Măsura elimină o practică cel puţin neloială având în vedere că plafonul comisioanelor interbancare din România stabilite în sistemele Visa şi MasterCard este printre cele mai ridicat din Europa. De asemenea, decizia va avea efect pozitiv asupra acceptării de către comercianţi a cardurilor de plată şi încurajarea consumatorilor să utilizeze tot mai des aceste instrumente de plată, în plus, comisioanele scăzute vor genera economii micilor comercianţii. Aceştia sunt obigaţi în prezent să suporte o concurenţă copleşitoare din partea marilor retaileri care negociază de pe altă poziţie cu băncile.